2015 a însemnat pentru UniCredit şi momentul în care Ion Ţiriac a ieşit din acţionariatul instituţiei, vânzând participaţia de 45% din acţiunile băncii. Omul de afaceri deţinea acţiunile la UniCredit Ţiriac Bank prin intermediul a două firme înregistrate în Olanda şi Cipru şi avea o opţiune de exit pe care putea să o exercite anual, negociată în 2005, în momentul în care UniCredit a preluat Bank Austria, care deţinea banca HVB România (aflată atunci în proces de fuziune cu Banca Ţiriac, construită de fostul tenisman în anii ‘90). La momentul anunţării tranzacţiei, în vara anului trecut, banca a ajuns la o deţinere de peste 95% din acţiuni şi anunţa că vrea să lanseze o ofertă pentru minoritari. „Există o echipă de proiect, iar oferta va fi lansată până la finalul primului trimestru”, afirmă Răsvan Radu.

ÎNTR-O PIAŢĂ PE PLUS

Evoluţia sistemului bancar şi a economiei, în general, a fost influenţată de mai mulţi factori. „Principalii contribuitori ai creşterii economice din 2015 au fost consumul privat şi serviciile, în special comerţul cu amănuntul şi IT-ul”, spune Mihaela Lupu, CFO al UniCredit. Ea adaugă şi că anul trecut, la nivelul întregului sistem, băncile au continuat procesul de curăţare a bilanţurilor de creditele neperformante, creditarea nouă a accelerat în cazul populaţiei, în timp ce cererea companiilor pentru credite de la bănci rămâne modestă. O caracteristică principală a anului trecut este faptul că evoluţia stocului total de credite a revenit în teritoriu pozitiv începând cu luna august, după doi ani şi jumătate de contracţie, datorită creşterii creditelor noi acordate în lei. Ponderea stocului creditelor în lei a depăşit-o pentru prima dată pe cea a celor în valută.

Reducerea TVA pentru alimente de la 24% la 9% a condus la inflaţie negativă începând cu luna iunie, iar menţinerea preţului petrolului la un nivel foarte redus a condus la o scădere a aşteptărilor inflaţioniste. BNR a adoptat o conduită prudentă, menţinând dobânda de politică monetară la 1,75% începând cu luna mai pentru a contrabalansa conduita fiscală prociclică care ar putea supraîncălzi consumul. În plus, adaugă Mihaela Lupu, „dobânzile ROBOR au atins minime istorice pe fondul lichidităţii abundente şi anticipăm că se vor menţine la niveluri reduse”.

2015 a marcat „revenirea la profit pentru sistemul bancar românesc, după cinci ani de pierdere”, adaugă reprezentanta instituţiei; datele preliminare la nouă luni arată un profit net de 2,2 miliarde de lei.

Absorbţia fondurilor europene a continuat să se îmbunătăţească, iar plăţile către beneficiari (incluzând sumele aferente cererilor de plată, cererilor de rambursare şi cererilor de lichidare) au atins 74,3% la finalul anului 2015 din tranşele pentru alocarea 2007-2013, „o evoluţie foarte bună”, apreciază Mihaela Lupu, completând că diferenţa de la 59% care reprezintă plăţile de la Comisia Europeană ar putea fi recuperată în perioada următoare. Intrările de capital (inclusiv fonduri UE şi investiţii străine directe) au acoperit ieşirile de capital, oferind stabilitate cursului de schimb.

Anul 2015 a fost ultimul an pentru absorbţia fondurilor din alocarea 2007-2013, iar pentru 2014 - 2020 UE a alocat României 41,5 miliarde de euro şi aşteptările reprezentanţilor băncii sunt ca alocările să fie mai bune încă din prima parte a acestui program. „În acest context, investiţiile ar putea fi stimulate, cu potenţial impact pozitiv asupra competitivităţii ţării, după ce au fost neglijate de la începutul crizei”, indică Mihaela Lupu un atu ce ar merita jucat în contextul actual.