Legat de asigurările agricole, unde Groupama este lider de piaţă, Coste subliniază că în România există 15 milioane de hectare cultivabile, iar dintre acestea, 8 milioane de hectare sunt exploatate de fermierii care practică agricultura de subzistenţă, 7 milioane de hectare sunt cultivate de companii. Din aceste 7 milioane de hectare, 2,2 milioane sunt asigurate, iar 1 milion de hectare sunt asigurate de către Groupama. ”Agricultura este într-adevăr foarte importantă pentru România, reprezintă 6% din PIB, în timp ce în Franţa este în jur de 1,5%. Domeniul este un mare angajator, un mare exportator şi un mare contributor la PIB; iar la Groupama, prin asigurarea recoltelor, protejăm capitalul fermierilor, dacă acestea sunt distruse din cauza vremii, de pildă; totodată, o asigurare potrivită îl poate ajuta pe fermier să aibă un acces mai facil la finanţare“, povesteşte Coste. 

Cum gestionează Groupama situaţiile aduse de cu vremea proastă? ”Ne dorim într-adevăr profitabilitate, dar pe o perioadă de 10 ani, nu pe un an. Climatul este foarte volatil şi avem suficient capital să susţinem un an prost.“ 2016 a fost un astfel de an, cu o valoare a daunelor egală cu a primelor subscrise, de 45 mil. lei, dar CEO-ul Groupama spune că au hotărât să investească mai mult anul acesta în agricultură. De altfel, în luna mai a acestui an s-au confruntat cu o situaţie prin care au asigurat un eveniment care nu era inclus în textul contractului, respectiv zăpada de primăvara, care a afectat mai multe culturi din zona Moldovei.

Pentru 2017, François Coste previzionează în continuare creştere. ”n 2017 vom continua să avem o creştere de două cifre, profitul va fi în linie cu cel avut anul trecut, de 30 de milioane de lei, după taxe. După jumătate de an, suntem în grafic cu aceste obiective.“ Astfel, anul acesta compania va depăşi pragul de 1 miliard de lei. ”Cred că vom ajunge de un grad de penetrare a asigurărilor de 3% în următorii 5-10 ani. Contează mulţi factori, precum evoluţia pieţei auto, dacă vor exista mai multe înmatriculări de maşini noi şi mai puţin de maşini second-hand, dacă gradul de conştientizare a pieţei în ceea ce priveşte riscul de dezastre naturale şi dorinţa oamenilor de a-şi proteja casele, în contextul în care o proporţie majoritară a românilor sunt proprietari ai locuinţelor, mai mult decât în alte ţări.“

n ceea ce priveşte discuţiile despre RCA, admite că este o linie importantă de business dar spune că ”pentru noi nu a fost niciodată profitabilă până acum; am ajuns la break even în 2016, aşadar suntem foarte preocupaţi când vedem acţiuni precum ordonanţa de anul trecut care blochează tarifele pentru anumite categorii de risc, sub costul riscului. Nu cred că este corectă pentru vreun stat din Uniunea Europeană această abordare.“ n iunie, Groupama, alături de alte trei companii de asigurări de pe piaţa locală, a fost cercetată de ASF în legătură cu emiterea de poliţe de asigurare tip RCA pentru o lună. ”Emitem astfel de poliţe, ne conformăm legii, cred că am emis de la finalul anului trecut până astăzi circa 435 de astfel de poliţe. Nu le încurajăm totuşi pentru că experienţa ne arată că sunt o sursă de fraudă.“

De altfel, François Coste atrage atenţia că dincolo de imaginea creată în România, industria asigurărilor este o componentă esenţială a economiei locale. ”Industria asigurărilor are o imagine proastă legată de faptul că unele companii nu plătesc daunele, de aceea şi unele dintre acestea sunt în faliment, oamenii sunt consiliaţi deseori necorespunzător. Dar este foarte important de ştiut că, atunci când o piaţă a asigurărilor este matură, joacă un rol critic în economie.“

De aproximativ un an, François Coste este şi preşedintele Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER). n prezent, pe piaţa locală sunt 2.500 de companii cu capital francez, de la IMM-uri până la lideri de sectoare, iar numărul lor este în continuă creştere, potrivit lui Coste. Anul trecut 50 de IMM-uri franceze au venit în România, susţinute de CCIFER şi 20 în primele luni ale acestui an.

Din rândul pariurilor recente ale francezilor pe piaţa locală, Coste oferă ca exemplu extinderea capacităţii Michelin la Zalău, deschiderea celei de a cincea fabrici Faurecia în România, investiţiile Airbus în fabrica de elicoptere, achiziţia Billa de către Carrefour. ”Toate companiile vor investi, inclusiv Groupama, fiindcă mergem cu piaţa şi trebuie să investim în sisteme de IT mai bune, de exemplu, pentru a înţelege mai bine nevoile clientului.“

Chiar dacă interviul s-a desfăşurat în engleză, Coste mărturiseşte, spre final, în limba română că,  ”îmi place România, este un stil de viaţă pasionat aici“. El dezvăluie principiile de leadership pe care se ghidează: în afară de ambiţie şi împuternicirea membrilor echipei lui, şi-a propus să reziste câtorva tentaţii. ”Mă văd ca un lider care vrea să înfrunte cinci tentaţii: prima, valabilă pentru orice lider, este să încerci să ai o singură voce în companie. Eu apreciez diversitatea de opinie, aceasta înseamnă decizii mai sigure.“ 

A doua tentaţie pentru un lider ar fi popularitatea. ”Prefer ca fiecare dintre membrii echipei mele să fie responsabil de ceea ce face mai degrabă decât un lider popular.“ O altă tentaţie, aplicabilă mai ales într-o piaţă în dezvoltare, precum România, este să aştepţi certitudini. ”Nu avem timp să aşteptăm certitudinile; dacă vrem să fim siguri înainte de a lua o decizie, oportunitatea s-a terminat sau problema a devenit mai mare.“ Următoarea tentaţie, pe care Coste o consideră valabilă pentru orice lider din România şi de oriunde altundeva, este folosirea unui ton autoritar de genul ”Sunt CEO, prin urmare am dreptate. Principiul meu este să spun că membrii echipei mele ştiu mai multe lucruri decât mine, prin urmare eu sunt mai vulnerabil, iar aceasta este o sursă de încredere“. Cea de-a cincea tentaţie pe care încearcă să o evite este a statutului: ”Directorii de companii, liderii, nu ar trebui să urmărească statutul; mie, de exemplu, îmi place să vin la birou pe bicicletă. Acestea sunt principiile mele de leadership, desigur, nu sunt perfect, deviez câteodată de la acestea.“

UN DECENIU DE ASIGURĂRI ÎN STIL FRANCEZ.

Groupama a intrat pe piaţa din România în 2007 după ce a achiziţionat integral pachetul de acţiuni al BT Asigurări, în urma unei tranzacţii de 100 mil. euro. În 2008, compania franceză a câştigat licitaţia pentru preluarea Asiban şi a plătit 350 mil. euro pentru întregul pachet de acţiuni, controlat atunci de CEC, BRD, BCR şi Banca Transilvania. Preluarea Asiban a marcat una dintre cele mai importante tranzacţii din domeniul asigurărilor, preţul plătit fiind mult mai mare decât în cazul altor dealuri. 

Având în vedere că primele subscrise de Asiban erau de aproape 140 mil. euro în 2008, preţul plătit de Groupama a fost multiplu de 2,5 la încasări. Spre comparaţie, în cazul preluării BT Asigurări preţul a fost multiplu de 1,2 la cifra de afaceri. După ce au cheltuit jumătate de miliard de euro pentru achiziţii, francezii au renunţat la aceste branduri, deşi aveau în spate o istorie de peste un deceniu, mizând pe propriul nume. BT Asigurări şi Asiban au fuzionat în 2009 sub brandul Groupama. În acelaşi an, Groupama a preluat şi portofoliul OTP Garancia, un jucător de talie mică din piaţă. Noua companie a raportat pierderi în perioada 2009-2013 şi abia în 2014 a obţinut un rezultat pozitiv de 3,9 milioane de lei. 

Groupama a trecut printr-o restructurare dură şi a renunţat la peste 1.000 de oameni în ultimii cinci ani, ajungând în prezent la 1.600 de angajaţi. Groupama a fost înfiinţată de fermierii francezi la începutul secolului al XIX-lea; Groupama Asigurări face astfel  parte dintr-un grup internaţional de asigurări şi servicii financiar bancare cu peste 13 milioane de clienţi şi 34.000 de angajaţi la nivel global. Compania are linii de business multiple în Franţa şi este prezentă în 11 ţări din Europa, Africa şi Asia.