Practic, în ultimii ani nu a mai existat o legătură directă între evaluarea făcută de pieţe şi ratingurile de ţară, România reuşind să se împrumute de pe pieţele externe la costuri mai mici decât cele plătite de unele ţări cu rating mai bun. Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe pieţele externe, cât şi de pe piaţa internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadenţe chiar la minime istorice.

Cu chiu, cu vai, în noiembrie 2013 S&P a decis să îmbunătăţească doar perspectiva ratingului României, de la „stabilă„ la „pozitivă„. Îmbunătăţirea perspectivei de rating la pozitiv a deschis practic calea spre o creştere a ratingului dacă guvernul respectă programul fiscal şi cel de reformă. De altfel, S&P a promis că există o şansă din trei ca ratingul să revină în categoria „investment grade„ în acest an. De-abia în 2013, după cinci ani de la retrogradare, S&P a reuşit să remarce consolidarea fiscală, creşterea semnificativă a exporturilor şi stabilitatea sectorului financiar.

În mod normal, progresele înregistrate la nivelul economiei ar trebui să se oglindească şi într-o îmbunătăţire a ratingului.

Ratingul României ar putea să fie îmbunătăţit de către S&P în situaţia în care programul de consolidare bugetară, reforma finanţelor publice şi restructurarea companiilor de stat se vor desfăşura în linie cu aşteptările agenţiei, concomitent cu menţinerea controlului asupra dezechilibrelor externe şi a stabilităţii sectorului financiar.

Speranţele unor calificative mai bune de la agenţiile de rating au fost alimentate şi de declaraţii venite de la oficialii guvernamentali. Liviu Voinea, ministrul bugetului, s-a arătat încrezător că 2014 ar putea aduce mult râvnita îmbunătăţire a ratingului, adică revenirea României în categoria recomandată investitorilor - „investment grade„. De ce? Pentru că „datele macro justifică acest lucru„. Voinea a fost în aprilie la Washington la reuniunea de primăvară a FMI şi a Băncii Mondiale, unde a avut întâlniri şi cu oficialii agenţiilor de rating S&P şi Moody’s, cu care a discutat despre situaţia economică a României. Marea miză? Să reuşească să schimbe viziunea acestora şi să smulgă o îmbunătăţire a calificativelor acordate României.

În cazul Moody’s a funcţionat. Singura mare agenţie de rating care a menţinut calificativul României în toţi anii de criză în categoria recomandată investitorilor a decis recent să îmbunătăţească perspectiva ratingului la stabilă, datorită îmbunătăţirii cadrului fiscal-bugetar, reducerii deficitului de cont curent şi diminuării riscurilor din zona euro asupra creşterii economice şi balanţei de plăţi. Ratingul României ar putea să fie îmbunătăţit de Moody’s dacă se va înregistra o accelerare pronunţată a creşterii economice fără amplificarea dezechilibrelor macroeconomice, concomitent cu o creştere a eficienţei sectorului de stat, o îmbunătăţire a serviciului datoriei externe şi diminuarea riscurilor de finanţare.

Pe de altă parte, agenţia de evaluare financiară avertizează că inversarea consolidării fiscale recente, scăderea competitivităţii sau înrău-tăţirea balanţei de plăţi ar putea pune presiune în sensul reducerii ratingului acordat României. Efortul de convingere al oficialilor români este aşteptat să dea roade în 2014 şi în cazul S&P şi să ieşim din acest an cu o imagine pozitivă dată şi de agenţiile de rating.