Programele de project management sunt printre trainingurile de bază din punctul ei de vedere, conform trendurilor pe care le vede  în dezvoltarea companiilor. ”Atunci când vorbim despre project management, vorbim şi de manageri care să ştie să conducă oameni, dincolo de a manageria efectiv nişte proiecte la modul de bugete, alte aspecte tehnice etc. Acest lucru este cu atât mai dificil prin munca pe proiecte, care reuneşte de obicei oameni din diferite departamente şi este greu să îi determini să prioritizeze proiectul avut şi să aducă un plus de valoare.“ n ceea ce priveşte proiectele de well-being, spune că acestea sunt încă la nivelul în care sunt dorite de angajatori şi angajaţi, dar implementate rareori; totuşi, pentru 2017 previzionează o dublare a ponderii aduse de acest tip de activitate în veniturile companiei. ”n România, acestea sunt doar un trend, deşi în majoriatea ţărilor vestice au devenit «un must have», tocmai din perspectiva în care creşte nivelul de implicare şi necesitatea de fidelizare a angajaţilor, în contextul în care există probleme mari legate de forţa de muncă.“

Astfel, consideră că mai este muncă pentru dezvoltarea acestei nişe şi este nevoie de schimbarea unui mod de gândire care ţine de cultura românească. ”Vrem ca lucrurile să se întâmple rapid, ne este greu să ne adaptăm la schimbare şi asta până la urmă ţine de fiecare dintre noi, înseamnă dezvoltare personală şi echilibru emoţional, capacitatea de a te duce dincolo de repere care se pot pierde în timp.“

Dana Tudor este de părere că în viitor programele de well-being şi teambuilding vor fi cele care vor face diferenţa în ceea ce priveşte fidelizarea oamenilor în companie. ”Programele de well-being sunt din ce în ce mai solicitate, în zona de training şi teambuilding sunt foarte cerute cursurile inedite sau cele cu traineri certificaţi“, descrie ea câteva tendinţe pe piaţa care activează. Potrivit ei, angajatorii care nu înţeleg cât de important este acest lucru vor înţelege când vor fi nevoiţi să înlocuiască angajaţii, în momentul în care angajaţii lor îşi iau mai multe zile de concediu decât standardul, când trebuie să facă angajări şi nu găsesc oamenii respectivi pentru că renumele brandului lor este de companie în care nivelul de stres este foarte mare. Multe dintre proiectele de well-being se concentrează pe nutriţie şi sănătate fizică şi psihoemoţională: ”Avem nevoie foarte mult să lucrăm în această direcţie pentru că societatea nu ne ajută, este un nivel de stres foarte mare, este o presiune foarte mare şi din punct de vedere financiar, şi din perspectiva în care un părinte trebuie să meargă la job, trebuie să fie performant acolo, trebuie să se întoarcă şi să fie performant şi acasă“. n acest context, unele departamente de resurse umane din companii au pus la punct paşi clari pentru astfel de angajaţi, de pildă programul flexibil, care permite angajaţilor să lucreze de acasă. Alte măsuri sunt cele care îi ajută să se simtă bine, fie că vorbim despre teambuildinguri inedite ori programe de well-being, programe dedicate îmbunătăţirii stării psihice şi fizice a angajaţilor.

În ceea ce priveşte teambuildingurile, în trecut companiile erau interesate mai ales de programe de învăţare şi le asociau deseori cu trainingurile, acum principalul obiectiv legat de acestea este ca angajaţii lor să se simtă bine, făcând lucruri inedite. ”Principalul obiectiv legat de teambuildinguri este să aducă o experienţă emoţională pozitivă şi să fie inedit; a evoluat, dacă iniţial reprezentanţii companiilor cereau teambuilding, dar voiau training, acum s-a dus spre zona de distracţie. Este nevoie de acţiuni de consolidare a echipei, de creştere a coeziunii, a unor relaţii armonioase, de bună comunicare etc.“

Cel mai recent proiect de acest tip dezvoltat de Creative & Bright este programul de team buiding Blue Adventure, realizat în parteneriat cu Yachting Holiday şi care include o sesiune de navigat pe Marea Mediterană, în Grecia. Ideea dezvoltării acestuia a venit după ce Tudor a observat că pentru o organizaţie este dificil să managerieze culturi diferite. Programul presupune o jonglare între leadership, comunicare, relaţionare, pe principiile din marina militară. ”Se adresează mai ales companiilor multinaţionale şi corporaţiilor care vor să îmbunătăţească relaţiile dintre filiale ale companiei în diferite ţări; ţintim top managementul şi middle managementul“.

Acest program vizează executivi din diferite ţări care au nevoie să lucreze între ei şi se lovesc de multe ori de bariera lingvistică. O astfel de sesiune costă între 1.500 şi 1.950 euro pe persoană, sumă ce variză în funcţie de numărul de participanţi; în aceste costuri este inclus transportul. ”Există foarte multe companii multinaţionale care fac proiecte pilot în România şi ulterior le duc şi în alte ţări; pe lângă forţa de muncă ieftină, avem şi această competenţă şi capacitate de a vorbi foarte bine limbi străine şi de a le învăţa foarte repede. Avem totodată şi interes pentru a asimila culturi diferite.“

Oferă ca exemplu o situaţie povestită de directorul general al Oracle: a încercat să recruteze în Praga un specialist în zona de IT pe o anumită aplicaţie şi nu l-a găsit, motiv pentru care a recrutat din România un IT-ist care vorbea ceha. ”Chiar dacă în România rata promovabilităţii la bac a scăzut, cei care vor să facă performanţă fac. E adevărat că avem din ce în ce mai multe vârfuri, dar încă încercăm să fim competitivi în piaţă, iar asta e fantastic.“ Ce crede ea că ar putea fi îmbunătăţit este nivelul de specializare: ”Suntem prea generalişti, ştim să facem de toate - e fantastic - dar ne-am adaptat cum am putut vremurilor. Cred că tendinţa este să ne ducem din ce în ce mai mult pe specializare, avem nevoie de oameni care să exceleze.“

Piaţa locală a serviciilor de training corporate şi teambuilding a crescut în ultimii patru ani, după declinul din anii de criză, iar în prezent înregistrează circa 30-40 milioane de euro, conform estimărilor celor mai mari jucători din aceasta industrie citate de ZF. Programele de teambuilding consumă anual circa 10 -12  milioane de euro din bugetele de resurse umane ale companiilor.