Ne mutam si noi in India?

Postat la 27 noiembrie 2007 265 afişări

Companiile de IT, ca si cele din atatea alte domenii, se plang ca nu mai gasesc forta de munca ieftina si calificata. Unele angajeaza oameni fara experienta si ii formeaza pe banii firmei, altele isi pastreaza programatorii buni prin beneficii si printr-o cultura a muncii relaxata, cum se practica la Google sau Adobe. O alta solutie ar fi poate mutarea unor activitati in strainatate, de preferinta in Asia, unde sunt de gasit programatori mai buni si mai ieftini. Cat de rentabila e insa aceasta solutie?

Pe langa problema salariilor, companiile de software au in continuare si alte batai de cap in ceea ce priveste piata fortei de munca in domeniul IT. Nu numai ca nu mai gasesc oamenii de care au nevoie pentru a-si dezvolta proiectele, dar se confrunta si cu pericolul de a-si pierde angajatii in favoarea altor companii care isi permit sa ofere beneficii si pachete salariale mai atractive. „Recrutarea de specialisti IT este in continuare o problema in Romania, si nu doar pe segmentul dezvoltarii de software, ci si in administrarea de sisteme sau retele, implementarea de aplicatii, consultanta sau suport tehnic“, spune Manole.

O explicatie ar putea fi ca dezvoltarea exploziva a pietei IT din ultimii ani a fost insotita si de o schimbare in mentalitatea si asteptarile specialistilor. Pentru acestia, optiunile de angajare au devenit mai numeroase si mai atractive odata cu intrarea pe piata a tot mai multor companii multinationale si cu intensificarea concurentei in aceasta arie. Astfel ca in ultimii ani Romania si-a pierdut statutul de tara furnizoare de forta de munca abundenta si ieftina in IT si a devenit o piata extrem de competitiva, potrivit consultantului de resurse umane al Brainspotting. Noile generatii de absolventi IT care apar pe piata necesita un interval de formare de cativa ani, iar majoritatea angajatorilor cauta specialisti cu experienta.

In aceste conditii, ce strategii de recrutare adopta marile companii din domeniu? Din punctul de vedere al Alinei Manole, „ramane solutia recrutarii de personal IT entry-level, urmata de pregatirea oamenilor respectivi in conformitate cu nevoile si procedurile companiei“. De multe ori, timpul necesar pentru formarea si „intrarea in productie“ a unui junior poate fi egal sau chiar mai scurt decat timpul si resursele consumate pentru recrutarea unui senior, argumenteaza ea.

In ceea ce priveste Ubisoft, tocmai recrutarea de incepatori este strategia prin care compania a ajuns la 480 de angajati si spera sa incheie anul cu 500-550. Pe lista beneficiilor pe care le ofera compania se numara flexibilitatea in ceea ce priveste orele de munca, o zona de relaxare pentru angajati cu console de jocuri, ping-pong, biliard, darts si sah, o sala de fitness si una de mese. „Intr-o industrie a jocurilor extrem de competitiva, in care 10% din jocurile de pe piata aduc 90% din vanzari, nu iti poti permite sa fi zgarcit“, glumeste Sebastien Delen, aducand insa argumentul ca aceste beneficii sunt in mare parte responsabile pentru rata mica a plecarilor angajatilor din companie - sub 5%.

In departamentul de testare de jocuri, cea mai mare parte a angajatilor sunt studenti, spre deosebire de cel de creatie sau cel de dezvoltare de jocuri, unde intreaga echipa este formata exclusiv din programatori specializati. De altfel, Ubisoft Romania are in plan sa mai angajeze 80 pana la 100 de testeri pentru a completa echipa actuala de 150 de oameni, intrucat acest departament asigura servicii si pentru alte divizii europene ale companiei. „Iar in urmatorii ani, majoritatea jocurilor produse de Ubisoft vor fi testate in divizia din Romania“, afirma Delen.

O alta metoda adoptata de Ubisoft pentru a-si asigura forta de munca necesara este anticiparea nevoilor: compania incepe sa pregateasca intern anumiti angajati care ar putea indeplini mai tarziu functiile mai importante, in departamentul de creatie de exemplu. De asemenea, compania incurajeaza si angajati din alte tari sa se mute in Romania. „Asa am facut eu“, spune Delen, care este francez de origine. „Avem angajati italieni, canadieni, francezi si chiar americani.“

O abordare diferita propune Adobe Romania, care mizeaza pe strategia unor pachete salariale mai complexe, politica imprumutata de la compania-mama. Unul dintre beneficii este conceptul de „profit sharing“ - prin care, la fiecare trei luni, Adobe plateste tuturor angajatilor un procent variabil cuprins intre 8 si 15% din salariul lor trimestrial, in functie de profitul companiei. Totodata, programatorii pot primi optiuni de cumparare de actiuni la Adobe, iar cei interesati pot cumpara direct actiuni cu 15% mai ieftin decat cel mai mic pret al pietei, pe o anumita perioada prestabilita. „De fapt, acesta din urma mi se pare cel mai interesant beneficiu oferit de companie“, spune Andrei Dragomir (26 de ani), unul dintre programatorii de aici, implicat in dezvoltarea unei infrastructuri prin care aplicatiile Adobe sa poata fi mutate pe internet. Primul sau loc de munca a fost chiar la InterAKT, compania achizitionata de Adobe, unde a venit atras de programare, meserie pentru care zice ca „trebuie sa ai o anumita «ticneala» si «cablare» a capului, astfel incat sa te poti afunda intr-un detaliu mic, care iti poate da totul peste cap, si sa revii dupa aceea la o privire de ansamblu“. Pentru Andrei Dragomir, o zi de lucru are cam de toate - e-mail-uri, un meci de ping-pong, sedinte, un tenis pe consola de jocuri Nintendo Wii, linii de cod, discutii cu colegii in preajma aparatului de cafea, alte linii de cod si eventual cate o farsa, ca intre programatori.

Si la Electronic Arts Romania, principiul e cam acelasi, numai ca programarea intr-o companie de jocuri este o meserie amuzanta si nu inseamna numai scrierea de linii de cod. „Exista o idee preconceputa ca programatorii nu scot nasul din computer 24 de ore din 24. Nu e asa“, spune Vlad Beu (27 de ani), unul dintre programatorii din echipa EA Romania, care din cand in cand merge in sala de relaxare, unde are la dispozitie toate cele trei modele de console de jocuri de ultima generatie - Microsoft Xbox 360, Sony PlayStation 3 si Nintendo Wii. „Suntem pasionati de literatura si schimbam carti intre noi, cantam in lift - cea mai vanata activitate in team-building-uri fiind karaoke, si cand suntem foarte obositi, pur si simplu lenevim 15-20 de minute pe canapele“.

Insa dincolo de astfel de atractii pentru angajati, ramane totusi o intrebare: mai este inca Romania o destinatie atractiva pentru outsourcing, asa cum a fost in mod traditional, sau a devenit deja prea scumpa? Potrivit unui studiu realizat de Ukrainian Hi-Tech Initiative, piata romaneasca de outsourcing IT va ajunge anul acesta la aproape 327 de milioane de euro, situandu-se pe locul al treilea in clasamentul tarilor din Europa Centrala si de Est cu cele mai mari incasari din domeniu. „Romania este inca o destinatie potrivita pentru outsourcing. Printre avantaje se numara competentele tehnice aproape native, cultura europeana, comunicarea in limbi straine si flexibilitatea in proiecte nu foarte riguros predefinite. Dar, ca puncte negative majore, as putea cita lipsa disciplinei si a culturii organizatorice, precum si managementul de proiect sau chiar managementul de companie uneori defectuos“, considera reprezentantul Pierre Audoin Consulting.

Mai mult, conform celui mai recent studiu IDC privind piata de servicii IT din Romania, outsourcingul in domeniu are inca perspective frumoase. „Exista destul de putine companii sau organizatii in Romania care prin marimea sau complexitatea lor sa necesite externalizarea operatiunilor IT sau de business“, sustine Calin Mirea, analist in cadrul IDC Romania. „Potentialul Romaniei de a livra servicii de outsourcing ramane extrem de ridicat, dovada fiind zecile de centre de servicii IT care s-au infiintat in Romania in ultimii ani.“


Romania, inca in top

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/resurse-umane/ne-mutam-si-noi-in-india-1063951
1063951
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.