SALARIILE DE VÂRF ÎN IT APAR LA LOCURILE DE MUNCĂ PROJECT BASED. Se ajunge în situaţia în care multinaţionalele pierd oamenii foarte buni în detrimentul unor firme de apartament, care îşi permit ca, pentru o durată de un an şi jumătate cât durează un proiect, să ia oameni gata formaţi de multinaţionale, cărora să le dea salarii cu 20% mai mari. Şi angajaţii merg, pentru că se gândesc la faptul că şomajul în zona IT, cel puţin în Bucureşti, este zero, iar după ce se termină proiectul au certitudinea că îşi vor găsi un nou loc de muncă„, a mai spus Lupulescu.

El a menţionat că în IT nu se plăteşte senioritatea, asimilată cel mai adesea cu înaintarea în vârstă a angajaţilor, ci abilităţile. Iar cei care reuşesc să ţină pasul cu tehnologia, să înveţe cât mai mult, sunt mai bine plătiţi. În ceea ce priveşte salariile obţinute de angajaţii din domeniul ingineriei şi cel al producţiei, cercetarea arată că un director de fabrică din România (cu un salariu brut între 2.500 şi 3.500 de euro/lună) este plătit la jumătate faţă de un angajat cu rol similar în Polonia dar, în mod surprinzător, câştigă mai bine decât un director de fabrică din Ungaria (cu până la 30%). Totuşi, atunci când decid să plece din ţară pentru a obţine salarii mai mari, muncitorii români din industrie nu se duc la muncă în Polonia, ci în statele dezvoltate.

„O provocare din ultimii ani pentru noi o reprezintă migraţia muncitorilor către fabricile din Germania. Mulţi locuitori din Sibiu vorbesc limba germană, iar muncitorii români sunt la mare căutare de către angajatorii germani din industria alimentară.

Pe de altă parte, în ultimii ani am văzut oameni care, după ce au acumulat nişte venituri în străinătate, se întorc în ţară pentru a sta cu familiile şi revin la noi. Şi pentru noi, ca angajator, acest lucru este benefic, deoarece se întorc cu noi competenţe şi cu disciplina germană în materie de muncă„, a explicat Alina Rădulescu, directorul de resurse umane al producătorului de conserve Scandia din Sibiu.

Ea a mai explicat că, deşi valorile salariale din studiu sunt raportate la ofertele salariale din Bucureşti (unde în mod tradiţional salariile sunt cu 20- 30% mai mari decât în provincie), există judeţe, cum este Sibiul, în care salariile sunt comparabile cu cele din Capitală.

Alina Rădulescu de la Scandia a mai spus că la mare căutare sunt în prezent şi angajaţii din zona financiară, unde meseriile au căpătat o importanţă mai mare odată cu anii de criză. Studiul Grafton arată că un director financiar din România poate ajunge la 8.500 de euro brut pe lună (cu 50% mai mare decât cel obţinut de un rol similar din Ungaria), însă pentru poziţia de contabil-şef ofertele angajatorilor nu depăşesc 1.800 de euro brut pe lună (la jumătate faţă de Polonia şi cu 40% mai puţin decât în Ungaria).

„Salariile angajaţilor români pot creşte oricât, atâta vreme cât angajatorii vor găsi în ţară factorii diferenţiatori faţă de competiţie, şi anume inovaţia şi calitatea. Degeaba sunt costuri scăzute în India şi în China, dacă nu găsesc acolo oamenii capabili să găsească acei diferenţiatori. Dar pentru a ţine investitorii în ţară şi pentru a avea salarii bune trebuie create produse finite pe plan local, care să implice de la activităţi de cercetare până la produsul final„, a conchis Adrian Lupulescu de la Freescale.