Soluţia propusă de jucătorii din domeniu ar fi o verificare mai amănunţită în momentul avizării şi orien-tarea mai fermă a autorităţilor către companiile care pot provoca prejudicii cetăţenilor. „În situaţia în care piaţa fi una ideală, cred că s-ar reduce cu cel puţin 60% numărul jucătorilor. Sunt foarte multe produse care apar peste noapte, care spun baliverne şi mint în comunicare. Câteodată este de vină şi cel care se lasă păcălit“, spun antreprenorii. Încercările de lobby pe lângă autorităţile de resort au fost sortite eşecu-lui, dat fiind că legea este interpretabilă, iar efortul acestora a fost alocat pentru a muta răspunderea în sarcina producătorilor.

Un studiu al Unlock Market Research din 2012 arată că nouă din zece români obişnuiesc să se trateze singuri, fără să mai întrebe medicul sau farmacistul. Cel mai des administrate doctorii în lipsa re-comandării unui cadru medical avizat sunt tocmai vitaminele şi suplimentele alimentare, fapt care justi-fică existenţa impostorilor pe piaţă. „Pentru că sunt suplimente, multe dintre produse nu se testează. Pur şi simplu luăm şi noi ca să vedem cum sunt.

Cum nu există un control eficient, toată lumea face mai nou suplimente“, explica anterior Ioana Cacovean, şefa Patronatului Farmaciştilor din România. Cele mai recente date de la Cegedim, citate de Business Magazin, arată că primele zece suplimente alimentare în topul vânzărilor, în funcţie de volum, totalizează peste 7,3 milioane de cutii, la o valoare totală de circa 10 milioane de euro - o treime din acestea fiind produse pe bază de vitamina C. „Odată cu deschiderea mai mare a consumatorului, mulţi concurenţi s-au adaptat oarecum la anumite cerinţe care s-au ivit şi reuşesc să păcălească chiar un consumator mai informat faţă de cel de dinainte.

Printre cei 80 de producători de pe piaţă, unii încearcă să fie mai etici şi şi-au rafinat tehnicile de mar-keting, dar nu şi produsul pe care îl promovează“, observă antreprenorii. Vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor, Clara Popescu, admite că siguranţa cumpărătorului român depinde de buna credinţă a producătorului şi de cât de doritor este să comită infracţiuni. „Una declari la Institutul de Bioresurse şi alta faci după aceea. Un control riguros are loc numai atunci când pacienţii resimt efecte negative şi fac o sesizare în acest sens. Poţi să te trezeşti că iei o tonă de vitamina C şi din această tonă să fie activ un gram. E foarte importantă calitatea, iar la noi încă nu se pune accent pe ea.

E din nou o problemă de educaţie“, spune farmacista. Preţul contează în decizia de achiziţie, unul mai ridicat indicându-i clientului că produsul oferă un plus de calitate şi încredere şi stimulând procesul de cumpărare.

Piaţa suplimentelor alimentare din România are o valoare estimată la 250 de milioane de euro în 2014, însemând în medie circa 12,5 euro pe cap de locuitor. Raportul vânzărilor între importatorii de su-plimente alimentare şi producătorii locali este de circa 55% pentru importatori faţă de 45% în cazul pro-ducătorilor, conform datelor Serviciului Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stu-pului (SNPMAPS) din cadrul Institutului pentru Bioresurse Alimentare, piaţa fiind formată din 182 de firme şi 402 importatori, majoritatea din Bucureşti.

Şefa SNPMAPS confirma anterior pentru Mediafax faptul că în cazul comerţului ilegal de suplimente alimentare sunt categorii vizate unde suspiciunile au fost confirmate în proporţie de până la 68% din ca-zurile analizate. Între categoriile vizate se numără produsele de slăbit, cele pentru potenţă şi cele antidiabetice. Acestea sunt distribuite de obicei prin canale nesupravegheate, precum internet, catering, cabinete, terapeuţi, ziare şi reviste, anunţuri publicitare, prezentări produse într-un cerc restrâns, dis-tribuitori individuali, şi au compoziţie denaturată, formată din plante interzise sau toxice, substanţe far-maceutice sau medicamente, dar şi substanţe interzise sau substanţe nedeclarate.

Piaţa de publicitate a produselor de sănătate din România (din care medicamentele fără reţetă şi su-plimentele alimentare reprezintă aproximativ 90%) este estimată la peste 300 de milioane de euro anual la rate card. În clasamentul bugetelor investite în media, primele trei companii din industrie sunt Reckitt Benckiser, cunoscut mai ales pentru brandul Nurofen, Novartis/Sandoz, prezent şi prin suplimentul pe bază de calciu care îi poartă numele, şi Walmark, companie care are în portofoliu suplimente precum Artrostop, Urinal sau Clarinol, conform ultimelor date disponibile în Media Fact Book, 2011.

„Speţa este complicată pentru că nu avem o agenţie naţională a medicamentului care să avizeze pub-licitatea la suplimente alimentare, iar felul în care advertiserii din această industrie aleg să-şi transmită mesajele către consumator este de foarte multe ori neconform cu normele care reglementează comu-nicarea“, spune medicul Oana Cociaşu, preşedinte al Consiliului Român de Publicitate (RAC).

Ea susţine că, deşi există un cod de comunicare comercială pe care Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare şi l-a asumat, unii producători şi importatori continuă să comunice fără a-l re-specta, de cele mai multe ori „firme obscure care intră pe piaţă printr-un distribuitor greu de identificat şi care vând mai ales online sau prin teleshopping. „Cu toate eforturile noastre din ultimii doi ani, reclamaţiile pe marginea publicităţii la suplimente alimentare sunt în continuare la vârful topului RAC.“ Cociaşu vede suplimentele alimentare ca pe nişte produse percepute a fi de lifestyle, în funcţie de diferitele curente similare industriei modei: „Cum dr. Google este cel mai bun doctor pentru români, nu e foarte greu să ne închipuim de ce doar 61 % dintre ei au apelat la sfatul unui specialist. Suntem tributari unui stil de viaţă nesănătos, nivelul de educaţie este oricum scăzut, de aceea devine important felul în care comunicăm beneficiile acestui tip de produse. Comunicarea mincinoasă poate ajunge câteodată să facă mult rău“. De felul în care statul, patronatele şi CNA vor reglementa acest fenomen va depinde dacă piaţa va creşte în viitor sau va dispărea pe fondul lipsei acute de credibilitate.