Marile companii de pe piata au inceput un proces de inlocuire a executivilor, spune francezul - tendinta semnalata de mai multa vreme de catre companiile de executive search. Daca inainte de 2009, businessurile avansau din inertie, managerii romani, obisnuiti cu cresterile de doua cifre, au descoperit in ultimii ani o realitate noua si nu foarte placuta: trebuie sa te zbati, sa fii creativ pentru a te diferentia in piata si pentru a asigura o crestere sustenabila a afacerilor. Spre deosebire de perioada dinainte de criza, echipele executive de la headquarter se uita mult mai atent spre Romania in prezent, inclusiv la "milioanele de euro cheltuite inainte de criza pe traininguri la Sinaia sau la Brasov, in urma carora nu se vad rezultate cuantificabile".

Piata romaneasca se afla intr-o situatie foarte fragila in ceea ce priveste viitorul managementului, considera coach-ul: "Trainingurile de dinainte de criza nu au format manageri. Au fost luati cei mai buni experti din companii, au fost numiti manageri, iar apoi au fost trimisi la cateva cursuri".Principala lectie a crizei ar trebui sa fie tocmai aceasta: nimic nu creste la nesfarsit, sustine Cardon: "Cresterea sustenabila si dezvoltarea durabila ar trebui sa fie in centrul preocuparilor echipelor de management, nu rezultatele pe termen scurt". In mediul de management romanesc, cuvantul de ordine este in prezent "leadership, leadership, leadership". "Toti managerii romani au citit si cunosc conceptele lui Covey, ale lui Porter (Stephen Covey si Michael Porter - n.r.), dar comportamentul lor nu are nimic de a face cu leadership-ul. Executivii ar trebui sa se uite cu moderatie spre stagiile sau cursurile de leadership si sa se axeze mai mult pe zona operationala, care inseamna a cunoaste, a lucra si a dialoga cu oamenii din subordine", subliniaza Cardon.

De altfel, Michael Porter - numarul unu mondial in domeniul strategiei de business - a fost una dintre primele voci care au destabilizat mitul conform caruia este meritul managementului pentru evolutia pozitiva a businessurilor din anii care au precedat criza in Romania. In noiembrie 2007, Porter a surprins audienta formata din peste 400 de manageri de top care au venit sa il asculte la Palatul Parlamentului, in cadrul unei conferinte organizate de Ziarul Financiar si Interact, atentionand ca perioada de boom economic este pe cale sa se incheie.

Faptul ca au fost surprinsi vine dintr-un alt defect al managerilor romani, considera Cardon: "Managementul in Romania este foarte puternic impregnat de ego, dar managerii romani ar trebui sa inteleaga ca foarte multe dintre solutii vin de la baza piramidei ierarhice, de la angajatii care cunosc cel mai bine clientii companiei." Punctul de pornire pentru a schimba lucrurile in bine ar fi ca executivii sa admita ca se pot face mai multe lucruri "impreuna" decat "individual" si ca, neascultandu-si echipele, pierd expertiza valoroasa. El adauga ca este o nevoie acuta de cursuri si traininguri practice, axate pe situatii concrete.

Coach-ul da exemplul unei situatii in care isi pune executivii cu care lucreaza. Unul dintre angajati vine la manager cu o problema cu care se confrunta businessul sau el personal in activitatea sa profesionala. Managerul trebuie sa asculte expunerea angajatului sau timp de cinci minute, fara a-l intrerupe: "Este un exercitiu simplu, pe care multi managerii nu reusesc sa il treaca, pentru ca nu au rabdare sa asculte. Astfel incepe un exercitiu argumentativ steril de ambele parti: managerul are impresia ca stie deja care este situatia inainte de a fi ascultat pana la capat, iar angajatul se apara. Nu de MBA au nevoie executivii de top, ci ar trebui sa invete sa taca din cand in cand si sa asculte".

Cardon spune ca este mai optimist cu privire la situatia managementului romanesc cand vine vorba despre tinerii sefi de echipa, cei din esalonul doi si trei de management: "Middle managerii sunt mai aproape de echipele lor si au dezvoltat o inteligenta colectiva mai ancorata in realitate". De asemenea, subliniaza el, femeile manager reusesc de multe ori sa isi faca jobul mai bine decat barbatii, pentru ca sunt mai inclinate sa asculte si sunt mai empatice. Sfatul sau este ca executivii romani de top sa se uite cu mai multa atentie spre practicile de management occidentale si, daca au ocazia, sa mearga sa lucreze in afara tarii pentru o perioada de timp. Si, mai ales, ar trebui sa dea semne ca au invatat ceva din lectia crizei: "Criza a fost prea scurta. Managerii vad deja ca piata incepe sa se miste, ca economia este pe cale de redresare si uita cat de usor pot derapa lucrurile. As fi vrut sa vad mai multa umilinta din partea echipelor executive in acesti ultimi ani, in sensul de disponibilitate de a asculta, de a se consulta si de a lucra mai mult cu angajatii".