Pe de alta parte, Mihai Marcu sustine ca un medic poate sa-si completeze veniturile, dar nu prin a merge dimineata la stat si seara la clinica. Seful MedLife afirma ca nu i se pare in sine un lucru rau ca doctorul de la stat face garzi la privat sau ca lucreaza acolo cateva ore pe saptamana, dar problema cea mai mare e la cei care sunt zilnic in doua locuri. "Sunt foarte multi oameni care vin in MedLife pe zona de ambulatoriu, dupa care pentru spital merg la stat, ceea ce e firesc. Dar nu e normal sa folosesti ca parghie statul pentru ca pe cei cu bani sa-i duci la privat." Iar situatia e des intalnita in multe din clinicile mici si cabinete, care fac astfel de compromisuri.

De aceesi parere este si Wargha Enayati, managing director al Centrului Medical Unirea: "Eu sunt probabil mai radical, dar, desi nu e neaparat in interesul CMU, nu cred ca e bine ca medicul sa lucreze in doua locuri". Caci asa, spune Enayati, medicul risca sa devina un mercenar care lucreaza la stat, primeste bani de acolo, primeste bani de la firme de medicamente, primeste stimulente de la pacienti si mai lucreaza si in privat. "Sunt patru surse de venit. Si, in plus, duce pacientii de la stat la privat si invers, dupa cum ii convine. Nici statul nu are liniste, nici mediul privat", observa seful CMU, Wargha Enayati.

Intrebat daca noul proiect de lege i-ar impiedica pe medici sa-si rotunjeasca veniturile diminuate cu 25%, Enayati raspunde ferm: "Nu vreau sa fiu nedrept. Daca vorbim de orasele mici, da. Daca vorbim despre Bucuresti, nu".

Mai exact, managerul insista ca problema apare cat timp exista "cadouri" pentru medici si e dificil sa li se evalueze venitul. "E greu de spus daca trebuie sa creasca mai intai salariul pentru a elimina stimulentele sau invers", comenteaza el, facand referire si la specialitati precum chirurgia, unde, oricat de mare ar fi salariul, pacientul tot mai plateste ceva din buzunarul sau.

Cristian Hotoboc crede ca mai ales medicii tineri vor fi preluati de mediul privat, cata vreme potentialul de crestere a pietei de servicii medicale private este inca ridicat; cat despre profesori si cadre universitare, ei vor ramane cel mai probabil in sistemul public. Iar o a treia parte vor emigra, ca si pana acum.

Drept solutie de avarie, Hotoboc insista pe eliminarea unei parti din personalul auxiliar din spitale si transferul banilor cheltuiti pe acest segment catre salariile medicilor si asistentelor, pentru a-i determina sa ramana sa lucreze mai departe in sistemul public. Intre timp insa, autoritatile de la Bucuresti, prin vocea presedintelui Basescu, si-au declarat deschis lipsa de preocupare pentru fenomen, apreciind ca problema exodului medicilor este supraestimata mediatic.Rezultatul va fi, in orice caz, un deficit de medici in zona sanatatii publice, conchide George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a Medicilor de Familie - zona ce va ramane si in continuare cea mai solicitata, pentru ca e accesibila si pacientilor cu venituri mici. Potrivit lui Haber, separarea muncii la stat de cea in sistemul privat ar avea insa avantajul ca va "limpezi apele".

Haber vorbeste despre situatii cand pacientii sunt plimbati de la stat la privat ca sa poata beneficia de tratament: "Bolnavul merge la cabinetul din sistemul public, unde i se spune ca va fi programat in trei saptamani pentru consultatie. I se sugereaza totusi ca ar putea fi tratat in aceeasi zi, de acelasi medic, dar la privat, pe bani". Haber spune ca o situatie de acest fel e anormala, dar noul sistem nu va veni in avantajul pacientului decat daca sistemul privat va putea intra in contract cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru a deconta cheltuielile.

Practic, pacientul sa nu mai plateasca nimic in plus, chiar daca se trateaza la privati.

Chestionat de BUSINESS Magazin, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sustine ca astfel de plati se fac deja catre mediul privat, insa in proportii reduse. Iar proportiile vor creste in functie de evolutia a trei factori: "Veniturile pe care le va avea la dispozitie CNAS, prioritatea pe care o are Casa fata de sistemul public de sanatate si ritmul de dezvoltare a operatorilor privati", spune Nicolae Lucian Duta. Variabila cea mai arzatoare ramane, desigur, cea a veniturilor CNAS, insa e putin probabil ca de aici sa vina speranta, din moment ce "cotele contributiilor la asigurari sociale au scazut in ultimii ani, iar consumul de medicamente scumpe a crescut".