Migrarea masiva spre Bucuresti, fenomen dinaintea crizei, a ajuns sa fie pusa in balanta insa in ultimii ani cu costul vietii in Capitala, care pe unii ii face sa se gandeasca la mutarea intr-un oras mai mic si mai ieftin. "Eu am ramas in Bucuresti in primul rand din pricina studiilor. Am invatat aici si am continuat sa lucrez in Capitala, pentru ca salariile sunt mai mari decat in provincie", marturiseste Andrei. El observa ca, desi banii care ii raman in mana ar fi aceiasi daca muncea la el acasa la Brasov, "satisfactia e mai mare cand simti ca muncesti pe ceva". Cheltuielile lunare sunt insa ridicate, iar mancarea si chiria ii inghit mai bine de trei sferturi din salariu. In asemenea conditii, e greu de crezut ca Andrei va putea sa ii spuna candva Bucurestiului "acasa". De aceea, tanarul s-ar intoarce in cativa ani in orasul de domiciliu, unde, in viziunea lui, ar trai mai linistit.

Pentru a face fata cheltuielilor mai mari, multi consumatori au inceput sa fie mai atenti la produsele pe care le pun in cos la finalul saptamanii, cand fac cea mai mare parte a cumparaturilor. Mai mult de trei sferturi, mai exact 76,6%, admit ca si-au schimbat comportamentul de consum si ca, spre deosebire de anul trecut, incearca mai mult sa scada valoarea bonului de casa prin diferite metode, potrivit statisticilor Mednet Marketing Research Center. Astfel, 45% au cumparat aceleasi produse ca si pana acum si nu au renuntat la marcile preferate in favoarea unora mai putin cunoscute, dar mai ieftine, insa au diminuat cantitatile achizitionate, in timp ce 11,8% au procedat invers - s-au uitat dupa produse mai ieftine, dar nu au redus cantitatile fata de anii trecuti. Sunt insa consumatori care au facut concesii chiar mai mari anul acesta pe fondul crizei si au cumparat nu doar produse mai putine, dar si mai ieftine, ponderea lor ajungand la aproape 20%, potrivit cercetatorilor Mednet.

Costul alimentelor si bunurilor de folosinta imediata nu sunt insa singurul factor important pentru locuitorii marilor orase. Disponibilitatea caselor la preturi rezonabile, accesul la servicii medicale si calitatea lor, curatenia si siguranta sunt toate destul de sus pe lista criteriilor considerate esentiale pentru calitatea vietii, in timp ce transportul public, drumurile si locurile de parcare sunt apreciate drept o prioritate secundara in acest moment pentru locuitorii oraselor din Romania.

Perspectivele pentru urmatorii ani nu se arata prea bune. Mai mult de jumatate dintre respondentii GfK sunt de parere ca orasul unde locuiesc are un potential scazut de dezvoltare economica, iar 42% nu sunt prea increzatori nici in ce priveste ameliorarea infrastructurii. Optimisti sunt doar bucurestenii, dintre care mai bine de o treime considera ca orasul se va dezvolta din punct de vedere economic in urmatorii ani. In provincie insa, mai ales in orasele mici si medii, in lipsa locurilor de munca si a investitorilor care sa contribuie la dezvoltare, doar 5% cred ca exista potential, insa neincrezatori sunt aproape trei sferturi dintre locuitori.