Cote obligatorii, sună cunoscut? De data aceasta, femei în conducerile companiilor europene

Autor: Adelina Mihai Postat la 03 octombrie 2015 278 afişări

Atunci când unele state din Europa au introdus cote obligatorii care impuneau companiilor – în special în cazul celor listate sau deţinute de stat - să ajungă la o anumită pondere a femeilor în consiliile de administraţie într-un timp limitat, măsura a fost văzută ca o victorie a luptei istorice duse între femei şi bărbaţi pentru egalitatea de gen. Câţiva ani mai târziu, cei mai aprigi susţinători ai „cotelor“ încep să-şi mai tempereze discursurile. de ce?

Cote obligatorii, sună cunoscut? De data aceasta, femei în conducerile companiilor europene

„Am dezvoltat anul trecut un program intern care are mai multe elemente, printre care se numără: flexibilitatea programului de lucru, introducerea tehnologiei cât mai mult posibil astfel încât să se poată lucra uşor din afara biroului, zile libere suplimentare pentru avocaţi (24 şi 31 decembrie), dar şi posibilitatea pentru avocaţi de a-şi lua după‑amieze libere sau să lucreze o zi pe săptămână de acasă“, a spus Luis de Carlos Bertrán, prezent în această lună la un eveniment organizat la Madrid de către PWN Global (Professional Women’s Newtork), o organizaţie cu peste 3.500 de membre din mediul de business global.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România are o pondere de 30% a femeilor în funcţii executive în companiile listate, cel mai mare nivel din Europa, însă procentul se referă la poziţiile executive din companii (de CEO/CFO/COO etc.).

„Însă în consiliile de administraţie – zona pe care directiva Comisiei Europene o vizează – majoritatea membrilor sunt neexecutivi, iar aici România a înregistrat o scădere. De exemplu, la Romgaz (unde Sorana Baciu este membru de board - n.red.), din cei 7 membri, numai unul este executiv“, a mai spus Sorana Baciu.

Dacă în mai bine de jumătate dintre ţările din Uniunea Europeană nu există legi stricte care să impună cote obligatorii legate de prezenţa femeilor în consiliile de administraţie, în cele care au astfel de reglementări există ţinte care vizează în special companiile listate sau companiile de stat. Iar în unele cazuri nu există cote impuse prin lege, ci unele prevăzute în codurile de guvernanţă corporativă pentru obţinerea egalităţii de gen în consiliile de administraţie. O astfel de propunere a fost făcută şi de către PWN România conducerii Bursei de Valori din Bucureşti.

„În urmă cu 10 ani eram un adept convins al cotelor obligatorii, iar apoi m-am uitat la ţările scandinave care au introdus astfel de măsuri şi au avut parte de schimbări importante culturale şi sociale. Sigur, la început e un proces traumatizant şi dramatic, dar apoi se produc schimbări importante care altfel nu s-ar putea obţine pe termen mediu“, a spus şi Santiago Iñiguez, decanul şcolii de afaceri IE Business School din Spania. El a mai adăugat că, de-a lungul timpului, a observat că tocmai organizaţii care promovează rolul femeilor în conducerea companiilor sunt împotriva unor măsuri atât de „drastice“ cum sunt cotele obligatorii.

„Pentru a încuraja diversitatea, trebuie să iei câteva măsuri, altfel evoluţia este lentă, nu îţi atingi scopul. Toţi vrem să ajungem la «promised land» şi nu vrem să aşteptăm decenii pentru ca acest lucru să se întâmple“, a mai spus Iñiguez. El a mai precizat că, pentru a îmbunătăţi diversitatea în şcoala de afaceri pe care o conduce, a lucrat la partea de recrutare – cei care făceau noi recrutări aveau instrucţiuni clare că trebuie să recruteze femei – astfel că, în prezent, 40% din boardul şcolii sunt reprezentate de femei, cel mai ridicat nivel din rândul celor mai bune zece şcoli de afaceri din Europa şi din SUA.

Indiferent dacă procentele obligatorii se vor aplica în toate statele din Uniunea Europeană sau dacă se va opta pentru măsuri voluntare pentru diversitate, cert este că eforturile din ultimii ani au crescut gradul de conştientizare a rolului pe care îl au femeile în funcţii de top. Când femeile stau la aceeaşi masă cu bărbaţii, analizele sunt mult mai profunde, deciziile nu se mai iau atât de rapid, iar rezultatele businessului sunt per ansamblu mai bune, mai spune Denise Wilson de la Davies Review Women on Boards. La începutul acestei luni, Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional, vorbea despre faptul că îmbunătăţirea accesului femeilor la piaţa muncii nu este numai o cauză morală, ci şi una economică, pentru că are potenţialul de a spori creşterea, de a creşte venitul per capita, de a lupta împotriva sărăciei şi de a reduce inegalitatea veniturilor populaţiei, potrivit The Wall Street Journal.

O abordare îndrăzneaţă în lupta egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi în mediul de business a avut-o săptămâna trecută gigantul german Deutsche Bank, care şi-a denumit conferinţa anuală dedicată femeilor în business „Men Matter“ („Bărbaţii contează“), încercând să sublinieze astfel importanţa rolului pe care îl au bărbaţii pentru promovarea şi reuşita măsurilor leagte de diversitatea de gen în lumea corporatistă, potrivit publicaţiei Quartz.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/resurse-umane/cote-obligatorii-suna-cunoscut-de-data-aceasta-femei-in-conducerile-companiilor-europene-14786442
14786442
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.