"Căutăm să obţinem un mix echilibrat între companii private româneşti, companii de stat, corporaţii multinaţionale şi administraţie publică", spune Eusediu Margasoiu, partener The Network, companie de consultanţă de management şi planificare strategică de business, care derulează un program de instruire a managerilor, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Valoarea proiectului, structurat pe o perioadă de doi ani, este de 1,5 milioane de euro, însă finanţarea europeană elimină orice costuri care ar fi trebuit să vină din partea participanţilor. "Dintr-un total estimat de 200.000 de potenţiali candidaţi din top şi middle management, estimăm că se vor înscrie 10.000 de aplicanţi pe parcursul proiectului", adaugă Margasoiu. Dintre aceştia, 3.300 de manageri vor fi evaluaţi în ceea ce priveşte competenţele de planificare strategică, iar în urma selecţiei, 1.000 dintre ei vor beneficia de seminarul de planificare strategică, un plan de dezvoltare personalizat şi evaluarea ulterioară.

Ultimii trei-patru ani au reprezentat, se pare, momentul cel mai prielnic pentru lansarea unui număr semnificativ de programe de perfecţionare a managerilor. Contribuţia lor la dezvoltarea managerilor români şi a mediului de afaceri, în general, este însă greu de cuantificat. Între timp, piaţa începe să se aglomereze de profesori, mentori şi "coachi", care, la rândul lor, vin din mediul corporatist. De altfel, acesta este şi următorul pas aşteptat: când vom vedea eficienţa acestor cursuri? "Una dintre raţiunile creşterii numărului de programe de training este chiar faptul că Uniunea Europeană are directive clare de dezvoltare a resurselor umane în cadrul statelor membre. Există surse de finanţare prin programele POSDRU, iar în piaţa muncii se observă o nevoie acută pentru dezvoltarea capabilităţilor forţei de muncă", spune Eusediu Margasoiu.

Acesta crede că interesul este bilateral şi vine nu numai din partea furnizorilor de cursuri, ci şi din partea managerilor din companii, iar existenţa acestor programe se justifică şi prin numărul mare de falimente din prima jumătate a anului, respectiv 11.000. "Criza a fost, pe de altă parte, un agent de motivare care a determinat oamenii să caute să-şi dezvolte competenţele pentru a putea deveni mai competitivi şi productivi în activitatea profesională", adaugă Margasoiu. Dacă logica lui Margasoiu este corectă, atunci perioada următoare ar trebui să marcheze o explozie a numărului de astfel de proiecte, în condiţiile în care se anunţă o nouă criză. Şi încă una mult mai dură.