"NU GĂSEŞTI TOATE BRANDURILE DE LUX ÎN ACELAŞI LOC. Există în Europa străzi destinate luxului, dar nu şi în România. E o problemă istorică dat fiind că, deşi acum 100 de ani Calea Victoriei era cunoscută pentru asta, azi nu există un bulevard care să corespundă ca infrastructură unei astfel de artere", spune managerul. Ideea de a avea magazine în hotel a venit de la deschiderea clădirii în anul 2000, dar focusul pe aceste spaţii a început în 2007, iar în ultimii doi ani a avut loc creşterea cea mai agresivă. "Nu e greu să convingi brandurile că e locul potrivit, deşi companiile sunt mai prudente să investească", adaugă Aufhauser, care admite că e necesară o investiţie minimă de 200.000 de euro pentru a opera într-un astfel de spaţiu. Aufhauser face trimitere la datele BNR care relevă că investiţiile străine directe au totalizat în primele şase luni 621 milioane de euro, nivel în scădere cu 28,9% faţă de perioada similară a anului trecut, când fluxul de capital străin atras de România a fost de aproape 900 de milioane de euro, mult sub nivelul din anii 2007-2008. Avantajele de a deschide un magazin în complex ar fi, spune managerul, posibilitatea de a parca uşor, care lipseşte Căii Victoriei, dar şi conceptul clădirii de a oferi sub acelaşi acoperiş un loc în care poţi petrece o zi întreagă. "Nu suntem scumpi, dar nici cei mai ieftini de pe piaţă", admite Aufhauser, însă gradul de ocupare de aproape 100% are în spate "un preţ competitiv".

CÂT PRIVEŞTE SPAŢIILE DE BIROURI DEŢINUTE ÎN COMPLEX, deşi compania a resimţit fluctuaţia chiriaşilor - clienţi precum Petrom sau Raiffeisen Leasing s-au mutat în clădiri proprii părăsind spaţiile din complex - Aufhauser spune că a avea Calea 13 Septembrie pe cartea de vizită e un bun exerciţiu de marketing şi totodată un loc pentru a face business - "serviciu, întâlniri de afaceri, evenimente, petreceri, toate sub acelaşi acoperiş". Preţurile au coborât în toate diviziile businessului în linie cu scăderile din piaţă, tocmai pentru a menţine spaţiile ocupate, cu efecte resimţite direct în scăderea profitului pe termen scurt. Revenirea a fost resimţită din 2011 şi 2012, când profitul a urcat la mai bine de o treime din venituri, iar anul următor ar urma să fie unul de creştere, după cum estimează Aufhauser.

CÂND EŞTI DIRECTOR GENERAL TREBUIE SĂ IEI MULTE DECIZII DIFICILE, spune managerul, cu trimitere şi la reducerile de personal făcute în ultimii ani ca urmare a scăderii cererii din piaţă. Circa 400 de angajaţi lucrează în prezent în cadrul The Grand. Cea mai mare parte se ocupă de hotel, iar despre această latură a businessului admite că o duce tot mai bine. Gradul de ocupare a camerelor este peste cel din 2006-2007, potrivit managerului, care se fereşte totuşi de cifre exacte. "Iubesc unicitatea complexului nostru cel mai mult. Faptul că businessul are atâtea laturi a fost un avantaj în faţa crizei economice pentru că am putut oferi servicii multiple clienţilor." Pentru anii următori nu alege vreuna dintre divizii când e întrebat de priorităţi, întrucât "suntem în aceeaşi barcă şi trebuie să ne asigurăm că vom creşte simultan". Spune că nu are un mandat fix în România, dar experienţa unei afaceri cu atât de multe braţe nu îi dă timp să se gândească ce urmează pentru

cariera sa.