În topul obstacolelor identificate de antreprenori, atât maturi cât şi aflaţi la început de drum, intră de asemenea aspectele fiscale, accesul dificil la finanţare şi lipsa educaţiei antreprenoriale.

De fapt, antreprenorii români care conduc o afacere de tip startup consideră scăderea impozitării muncii cea mai importantă măsură fiscală pentru dezvoltarea acestui tip de afaceri.  Astfel, 78% dintre aceşti antreprenori îi atribuie un impact major, iar 46% dintre antreprenori îşi doresc continuarea procesului de relaxare fiscală. 26% dintre respondenţi îşi doresc o relaxare fiscală care să vizeze numai startup-urile, în timp ce 20% consideră că o relaxare fiscală generală la nivelul firmelor ar avea cel mai mare impact în susţinerea antreprenorilor.

În topul măsurilor de urmat de către autorităţi pentru a susţine iniţiativa antreprenorială intră şi reducerea birocraţiei (14%), crearea mai multor programe de finanţare pentru startup-uri din Fonduri Europene sau fonduri nerambursabile din partea statului român, dar şi crearea unor instituţii care să sprijine în mod real startup-urile prin consultanţă, spaţii de lucru, incubatoare de afaceri administrate şi finanţate de stat; un e-ghişeu funcţional şi digitalizarea instituţiilor.

Totuşi, lăsând la o parte taxele şi birocraţia, frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului în România. Cea mai mare pondere a antreprenorilor de startup consideră eşecul în afaceri un eşec în carieră (26%), în timp ce 22% cred că acesta va constitui o barieră pentru viitoarele iniţiative antreprenoriale, iar 20% cred că indică lipsa abilităţilor necesare. Doar 18% consideră eşecul un prilej de învăţare, iar 5% cred că acesta nu are un impact asupra viitoarelor startup-uri.

Nici mediul educaţional nu oferă prea multe oportunităţi de a studia educaţie antreprenorială. 86% - cred că şcoala românească nu îi pregăteşte pe tineri pentru a deveni antreprenori. Educaţia precară a antreprenorilor este indicată chiar de oamenii de afaceri ca al treilea obstacol în dezvoltarea antreprenorială. Aceştia subliniază lipsa mentorilor şi a unei educaţii relevante în domeniul financiar, de management, marketing şi vânzări.

În acest sens, Claudiu Vrînceanu, secretar de stat pentru Mediul de Afaceri la Ministerul Economiei, a precizat în cadrul conferinţei că autorităţile au intrat în parteriat cu mai multe universităţi şi vor fi dezvoltate programe în urma cărora studenţii să ştie să realizeze un plan de afaceri.

Întrebat dacă este foarte important pentru un antreprenor să ştie ce este un business plan sau cum se realizează, Florin Grosu a răspuns că „nu sunt de părere că a face un business plan este ceva care contează foarte mult. 99% din tot ce ai scris într-un business plan e doar scris, nu are legătura cu ce o sa faci în realitate. Antreprenorii ar trebui să meargă la facultate şi să vorbească cu studenţii, pentru ca aceştia să înveţe din greşelile noastre. Învaţă mult mai mult din asemenea experienţe decât dintr-o analiză de cashflow”.

Pe de altă parte, Silviu Andrei Petran este de părere că noţiunile legate de afaceri dobândite la liceul şi facultate l-au ajutat în carieră „Consider că am învăţat anumite lucruri pe parcursul liceului, facultăţii care m-au ajutat, poate nu au fost chiar cele mai relevante informaţii, dar pot să spun că atunci când am citit pentru prima data un bilanţ sau un cashflow am avut nişte noţiuni de bază pe care acum pot să le dezvolt prin spiritul autodidact.” În urma studiului reise că sursa principală de învăţare pentru antreprenorii de startup este mentoratul şi discuţiile cu alţi antreprenori (48%), cărţile de business (26%) cursuri online (17%) .

Cele mai multe startup-uri au un singur fondator, dar există şi situaţia în care firma a fost fondată de peste 3 antreprenori (5%). Per total, există mai multe firme care au doi sau mai mulţi acţionari (54%) decât startup-uri cu un singur acţionar. Munca în echipă şi parteneriatul este susţinut şi de cei trei antreprenori prezenţi la eveniment. „Esenţial să formezi o echipă. Materia are trei co-fondatori  care sunt foarte diferiţi şi fiecare are o zonă de responsabilitate, iar această complementaritate a abilităţilor crează o balanţă armonioasă în cadrul unui startup şi cred că asta este cheia succesului”, a spus Petran.

„Totdeauna am crezut că pentru a avea succes ai nevoie de cel puţin un cofondator. Ca antreprenor, trebuie să îţi recunoşti slăbiciunile şi să găseşti pe acel cineva pentru care acele puncte slabe ale tale sunt puncte forte pentru el. Ai nevoie de cineva cu care să petreci 10-20 de ore pe zi vorbind despre business”, este de părere şi Florin Grosu, Traderion.

România devine mai antreprenorială şi mulţi tineri doresc să urmeze un astfel de traseu în carieră. Să sperăm doar că şi mediul va deveni mai prietenos cu startup-urile.