Lipsa de predictibilitate rămâne valabilă şi pentru anul 2012, când, fără o limită clară a cererii de doctorii, dacă diferenţa dintre buget şi consum este mare, e posibil ca unele companii să nu poată plăti taxele. Iar neînde-plinirea obligaţiei duce, potrivit legislaţiei, la eliminarea întregului portofoliu din lista de medicamente compensate. Cu alte cuvinte, medicamentele se vor găsi în continuare în farmacii, dar nu vor putea fi achiziţionate decât cu plata integrală din buzunar de către pacienţi.

Producătorii reproşează Guvernului şi faptul că, din informaţiile preliminare, construcţia bugetară pentru anul următor ar urma să nu ţină cont de nivelul de consum din anul precedent. "În toate ţările europene unde se aplică acest sistem, există un plafon maximal impus industriei (pe care companiile să-l plătească drept clawback - n.r), ceea ce solicităm şi pentru România", spune Pascal Prigent. Măsura clawbackului a fost legiferată pentru prima dată în anul 2009, însă mecanismul de implementare a lipsit până acum. Surse din piaţă susţin că noua versiune a taxei a apărut atât de rapid din cauza presiunilor FMI şi a epuizării fondurilor destinate decontării medicamentelor. Dincolo de frânturile logice pe care le aduce - producătorii trebuie să returneze statului prin clawback inclusiv valoarea TVA deja plătită o dată de consumatorul final - clawback-ul pare să dea peste cap prognozele şubrede ale executivilor din farma. Opt dintre ei au fost schimbaţi în ultimul an, iar noi capete vor cădea şi în lunile următoare.

Confuzie totală e şi la sediile centrale ale companiilor unde schimbările legislative atât de dese scad din atractivitatea pieţei. După cum spunea Sorin Popescu, şeful comunicării ARPIM la videochatul Gândul, "ne-au spus să vedem ce putem restructura în industrie şi să continuăm dialogul cu autorităţile. Şi vorbim aici chiar despre concedieri".