În contextul în care relaxarea cantitativă există în continuare, creează probleme în banking, dar nu influenţează creşterea economică şi există suficientă stabilitate în sistemul bancar, băncile sunt fericite să împrumute din nou; cât timp creşterea este pe traiectorie, criza nu se va întâmpla. „Crizele vin în situaţia unui şoc aşa cum ar fi scenariul în care Le Pen să fie aleasă, un atac terorist, comuniştii; un scenariu de groază, sunt îngrijorări în ce priveşte alegerile din Franţa”. John Hardy nu consideră însă că o nouă criză ar trebui să fie tratată dramatic. „Recesiunile se întâmplă ocazional, iar în contextul actual, nu poţi să menţii zona euro, ai 17 naţiuni cu probleme diferite şi bugete diferite, şi propria datorie. Pe termen lung, acest model nu funcţionează.”

În cele din urmă vom avea o recesiune, după o recesiune americană, despre care analistul crede că se va întâmpla în următoarele 18 luni. „Trebuie să se întâmple – Europa practic îşi ţine răsuflarea acum, nu merge înainte.” În ceea ce priveşte România, crede că într-o astfel de situaţie nu se va confrunta cu aceleaşi probleme ca la criza anterioară. „În 2007-2008 aţi avut intrări rapide de capital, bula imobiliară, toate aceste expuneri; cât timp vezi stabilitate pe frontul ăsta - aveţi o mică problemă în continuare cu datoria externă, dar nu creşte şi nu este masivă, poate fi gestionată, mai ales dacă angajamentul faţă de Europa este să staţi împreună. Dacă continuaţi să progresaţi la un ritm normal, şi nu unul nebunesc cu bule financiare va fi o recesiune uşoară; nu trebuie să fie o criză economică, în special în contextul în care nu aveţi o monedă euro şi sunteţi deja dedicaţi să fiţi parte din Europa. Cât timp expunerea este stabilă, recesiunea devine o parte economică normală, nu una dramatică”, explică el.

Întrebările fără răspuns descriu deocamdată şi situaţia americană în prezent. „După ce Trump a fost ales, au existat multe discuţii legate de faptul că politicile lui vor merge într-o direcţie pozitivă. Analiştii s-au uitat în urmă la Ronald Reagan, el voia să scadă taxele, să crească cheltuielile populaţiei, să dereguleze - lucruri bune pentru economia americană. Teoretic era bine pentru monedă, bine pentru creştere, dar în loc să facă acest lucru, a început să se concentreze pe discuţiile protecţioniste”. Pe de altă parte, noul preşedinte american are puterea necesară pentru a face schimbările pe care şi le doreşte, în contextul în care atât Senatul, cât şi Casa Albă sunt formate din majorităţi republicane; situaţie diferită în cazul preşedintelui Obama, când ambele părţi i se opuneau. 

Hardy descrie şi unul dintre proiectele cu posibile implicaţii grave: „O propunere complexă care care ar putea să nu treacă, una dramatică din cauza implicaţiilor, potrivit lui Hardy, este Border Adjustment (Tax BAT) şi care vizează plata de către companiile străine a unei taxe la importuri. „Dacă este să fim corecţi, China are o abordare mai protecţionistă, SUA are abordări mai puţin protecţionistă decât alte ţări, dar cu o astfel de mişcare o China nervoasă ar face o politică împotriva a ceea ce face SUA.” Potrivit lui Hardy, acestea sunt întrebări cheie pe termen lung; dar în general, vor merge în direcţia unui dolar puternic. „Eu am spus că dolarul va fi mai puternic de mai mulţi ani, chiar dacă nu a  fost întotdeauna la ritmul previzionat de mine, s-a întâmplat puţin mai devreme decât atunci când am spus eu că se va întări.” Problema unui dolar puternic este una nuanţată. „Există o problemă între dolarii onshore şi offshore, eurodolarii; sunt foarte mulţi dolari creaţi în afara SUA din cauza anilor de relaxare cantitativă; iar dacă politicile lui Trump sunt foarte inflaţioniste, în condiţiile în care economia în SUA se apropie deja de potenţial, s-ar putea crea multă inflaţie la care FED va trebui să reacţioneze. Asta ar fi bine pentru economia SUA, acestea nu ar fi teribil rănite de un dolar mai puternic dar ce se va întâmpla cu toţi oamenii care vor avea nevoie de dolari în afara SUA?”

În acest context, Hardy subliniază necesitatea unei alternative pentru pentru această monedă internaţională, care nu va mai fi sustenabilă pe termen lung. „Este o problemă uriaşă, trebuie creată o alternativă; dolarul este o monedă a lumii, ce o va înlocui?”. Observă cum în timp ce voci vorbesc despre aur, altele îl consideră nepractic. „Cred că indiferent de ce spun aceste voci, aurul va câştiga, va avea propriul rol; toate monedele trebuie devalorizate din cauza datoriei care există în lume, în special în China acum, dar şi în SUA şi în economiile mai dezvoltate.”

El consideră că singura modalitate prin care putem să scăpăm de datorii este să „aruncăm” sistemele monetare actuale - acest lucru înseamnă că aurul ar reprezenta o cale sigură de depozitare în prezent. „Este nevoie de un nou sistem de monetizare, la fel ca sistemul de management monetar Bretton Woods, (care a stabilit regulile pentru relaţiile financiare şi comerciale între SUA, Canada, Europa Vestică, Australia şi Japonia la mijlocul secolului XX), înţelegerea Plaza Accord (1985) între guvernele Franţei, Germaniei Occidentale, Japoniei, SUA şi Regatul Unit pentru deprecierea dolarului american în relaţie cu marca germană şi yenul japonez, petrodolarul, care poate stabiliza dolarul, dar este tot o monedă naţională”, descrie analistul necesitatea unei înţelegeri internaţionale în vederea unui nou sistem monetar. El nu exclude însă din această ecuaţie nici Bitcoinul. 

Rămâne de răspuns în această situaţie dacă oamenii vor avea vreodată încredere într-o monedă virtuală. „Se folosesc monede electronice, de ce nu?Este tehnologic posibil, teoretic posibil, teoretic o soluţie atrăgătoare.” În general, pentru o astfel de schimbare, este nevoie de o criză majoră şi consideră că această problemă se va pune în câţiva ani. „Calea spre o astfel de măsură ar putea fi o criză majoră.” Observă că multe dintre discuţiile legate de Bitcoin sunt conectate cu devalorizarea din China, care a devenit foarte importantă. „Investitorii chinezi sunt foarte îngrijoraţi că devalorizarea chineză va fi puternică; ei sunt speculatori entuziaşti, unii încearcă să cumpere dolari sau să dea dolarul afară din China cumpărând proprietăţi în Sidney şi în Vancouver, recent autorităţile chineze încearcă să-i oprească pe oamenii care investesc în imobiliare în afara Chinei. Interesul în Bitcoin este atât de mare, încât majoritatea activităţii Bitcoin vine din afara Chinei şi se leagă de toate presiunile astea din afara Chinei. A ajuns atât de important acum încât autorităţile chineze încep să se uite atent la acestea, este posibil să facă o mişcare în această direcţie; astfel că e riscant, într-o zi s-ar putea să spună: «OK, oprim chestia asta». S-ar putea să lase Bitcoinul să evolueze, dar se vor asigura că acesta nu va crea instabilitate.”

PREDICŢIILE SCANDALOASE ALE SAXO BANK PENTRU 2017

1. PIB-ul Chinei se umflă la 8%, iar SHCOMP ajunge la 5000.
2. Un Fed disperat ia exemplul Băncii Japoniei pentru a readuce obligaţiunile guvernamentale pe 10 ani la 1,5%. 
3. Rata nerambursării pentru randament mare depăşeşte 25%.
4. Brexitul nu mai are loc pentru că Marea Britanie rămâne (Bremain).
5. Doctorul cupru răceşte.
6. Câştiguri imense pentru Bitcoin, pe măsură ce criptovalutele cresc.
7. Reforma din sistemul de sănătate american declanşează panica în acest sector.
8. În ciuda lui Trump, peso-ul mexican ia avânt, mai ales faţă de dolarul canadian. 
9. Băncile italiene sunt cel mai performant activ în capitaluri proprii. 
10. UE stimulează creşterea prin euro-obligaţiuni mutuale.