Mulţi investitori au adoptat strategia de a cumpăra acţiunile plătitoare de dividende mari şi apoi şi-au trecut portofoliul pe pilot automat. Această strategie nu a dat însă roade decât în cazul anumitor emitenţi, pentru că acţiunile unor companii au scăzut mai mult decât valoarea dividendelor. „În acest an am avut o situaţie diferită faţă de anii trecuţi: datele de ex-dividend au fost în iunie şi iulie, spre deosebire de anii trecuţi, când acestea erau în luna mai. Acţiunile se corectează de obicei după data ex-dividend pentru ca apoi să revină la valoarea precedentă. Însă, în 2015, a doua jumătate a anului a fost marcată de un context nefavorabil pe bursă, fapt care a împiedicat unele acţiuni să revină la cotaţiile de dinainte de expirarea datei pentru dividende“, explică Nicu Grigoraş, director de tranzacţionare la firma de brokeraj Intercapital Invest.

Pe ansamblul pieţei, indicele BET este pe minus în acest an. Indicele de randament total, ce include şi dividendele plătite de cele zeci companii din BET, respectiv BET Total Return, are un plus de circa 4%.

Din rândul acţiunilor lichide, în acest an cel mai bine au evoluat titlurile bancare Banca Transilvania şi BRD, cu un avans de 26 de procente. Dacă anul trecut acţiunile din energie au strălucit pe bursă - titlurile Transelectrica raportând un nemaivăzut plus de 85%, câştigul ajungând aproape de 100% cu dividend -, în acest an a venit rândul băncilor.

„Interesul investitorilor pentru cele două acţiuni este ridicat, iar acest lucru se vede şi în faptul că titlurile TLV şi BRD sunt constant în topul celor mai tranzacţionate cinci acţiuni de la bursă. Băncile vor continua să fie ţinte interesante de investiţii şi în perioada următoare, pentru că investitorii îşi văd confirmate aşteptările că sectorul bancar a reluat creditarea“, a mai spus brokerul.

Din categoria acţiunilor mai puţin lichide, cu un rulaj în septembrie de un milion de lei, faţă de circa 60 de milioane de lei la TLV şi BRD, cea mai bună evoluţie au avut-o titlurile Teraplast Bistriţa, cu un avans de 12,4% în septembrie. Din rândul celor cinci SIF-uri, cea mai bună evoluţie au avut-o titlurile SIF Banat-Crişana, care s-au apreciat cu peste 21%.

Fondul Proprietatea s-a apreciat cu 12% în acest an, tras în jos şi de evoluţia slabă a titlurilor Petrom, care deţin o pondere de circa o treime în activele fondului. Titlurile Petrom au scăzut cu aproape 19% în acest an, concurând alături de Romgaz pentru cea mai slabă evoluţie din indicele BET-NG al companiilor din energie. Acţiunile Conpet, operatorul reţelei de transport de ţiţei, au avut cea mai bună evoluţie, de plus 30%.

„Rezultatele financiare bune ale Conpet au atras interesul fondurilor străine de investiţii. Compania este şi un bun plătitor de dividende, fapt care este un plus în ochii investitorilor“, explică Nicu Grigoraş.

Deşi a avut un început de an bun, raportând un câştig de 12% după primele şapte luni din an, înainte de a începe măcelul din august, titlurile grupului de distribuţie Electrica s-au corectat cu minus 7,6% în septembrie. Acţiunile Electrica au rezistat cel mai bine la corecţiile din august: acţiunile lichide au pierdut şi 9% din valoare, însă titlurile Electrica au terminat „cu fruntea sus“, raportând un plus de 0,8%. În septembrie însă, declanşarea conflictului dintre statul român, acţionar principal, şi consiliul de administraţie al Electrica şi-a pus amprenta asupra evoluţiei acţiunii, făcându-i pe investitori să vândă sau să rămână în aşteptare până la clarificarea situaţiei.

Pentru următoarea perioadă, investitorii ar putea avea parte de noi turbulenţe în principal provenind de pe pieţele externe, spun brokerii. Scandalul izbucnit la producătorul auto Volkswagen a avut un impact negativ asupra indicelui DAX al bursei germane. În septembrie, indicele DAX, al celor mai mari 30 de companii germane, a pierdut aproape 8% din valoare. Producătorii de automobile au o pondere de 20% în indicele DAX şi au susţinut în ultimul an şi nu numai avansul bursei germane. Însă recent indicele german a recucerit pragul de 10.000 de puncte, semnalizând că investitorii au revenit la sentimente mai bune.

O evoluţie interesantă au avut în acest an şi acţiunile companiilor care s-au transferat de pe piaţa RASDAQ pe piaţa principală a bursei de la Bucureşti. Producătorul de lactate Albalact (ALBZ) şi cel de componente pentru avioane IAR Ghimbav (IARV) au intrat oficial în ringul bursier. Investitorii cu apetit ridicat pentru risc (acţiunile celor două companii sunt mai puţin lichide) au speculat transferul celor două companii la BVB, marcând câştiguri şi de două cifre în decursul câtorva săptămâni.

De exemplu, acţiunile IARV au accelerat în ultimele două săptămâni ale lunii iulie, de la o cotaţie de 4,4 lei la aproape 8 lei pe 28 iulie. În cazul titlurilor Albalact, câştigurile nu au fost la fel de mari poate şi pentru că investitorii se aşteaptă ca fondul de investiţii RC2 să iasă din acţionariatul companiei. Oricum, titlurile Albalact au un câştig de 12% de la începutul anului.