Kenan Burcin Atakan, EY România, a mai spus că „rezultatele obţinute de cel de-al 14-lea Studiu Global EY privind frauda arată, pentru al treilea an consecutiv, că în România percepţia privind mita şi corupţia este în declin. Cu toate acestea, 36% dintre respondenţi consideră că practicile de mită şi corupţie sunt răspândite în mediul de afaceri din ţară, rezultatele fiind comparabile cu cele din Studiul Global anterior al EY (2014), care indică un procentaj mai mare (46%). Aceste rezultate indică o creştere a conştientizării în stimularea acţiunilor preventive de către sectorul public şi cel privat“.

Potrivit studiului, denunţurile anonime rămân o sursă importantă de informaţii privind comportamentele considerate incorecte. Conform studiului din acest an, 55% din companii au instalate linii telefonice pentru astfel de denunţuri.

Autorităţile de reglementare valorifică din plin astfel de indicii, iar în unele jurisdicţii, inclusiv în Statele Unite, denunţătorilor li se oferă recompense monetare substanţiale. Cu toate astea, astfel de mecanisme nu sunt întotdeauna eficiente. Respondenţii la studiu punctează barierele întâlnite în utilizarea unor astfel de mecanisme: 18% dintre ei indică faptul că loialitatea faţă de colegi îi împiedică să relateze incidentele de fraudă, mită şi corupţie, iar 19% menţionează ca barieră loialitatea faţă de companie.

„Adoptarea măsurilor de due diligence în cazul viitorilor parteneri de afaceri ar putea reprezenta una dintre acţiunile menite să diminueze riscurile de fraudă şi corupţie. Rezultatele studiului indică faptul că firmele din România ar trebui să acorde mai multă atenţie identificării corespunzătoare a beneficiarului real – persoana care deţine sau controlează în final o organizaţie. Ar trebui să avem în vedere că menţinerea unei relaţii de afaceri cu persoane şi entităţi care provin din ţări cu deficienţe strategice în combaterea corupţiei şi a altor infracţiuni financiare implică riscuri considerabile. Aparent, 44% dintre respondenţi consideră că nu sunt adoptate măsuri adecvate în ceea ce priveşte riscul de ţară“, a declarat Laura Lică-Banu, senior manager în cadrul EY România, specialist în combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului.

În ceea ce priveşte percepţia asupra corupţiei în cadrul pieţelor emergente, studiul identifică faptul că se consideră că indivizii responsabili de corupţie nu dau, de fapt, socoteală nimănui. 70% dintre respondenţii din Brazilia şi 56% din cei aflaţi în Africa şi Europa de Est cred că, deşi guvernele ţărilor lor sunt dispuse să declanşeze urmărirea penală, demersurile nu sunt eficiente iar dosarele nu se finalizează cu condamnări.

Există câţiva indicatori pozitivi pe pieţele unde guvernele şi autorităţile de reglementare au luat măsuri clare de combatere a aspectelor legate de desfăşurarea incorectă a afacerilor. De exemplu, în India, unde guvernul a făcut paşi importanţi în direcţia creşterii transparenţei şi combaterii corupţiei, procentul de respondenţi din această ţară care consideră că şpaga şi corupţia au loc pe scară largă a scăzut de la 67% în 2014 la 58% în 2015. În China, 74% dintre respondenţii de pe piaţa locală spun că acţiunile de combatere a corupţiei sunt eficiente, indicând astfel o aparentă eficienţă a guvernului chinez în cadrul angajamentului asumat.

Realizat în perioada octombrie 2015 - ianuarie 2016, studiul la care au participat aproape 3.000 de lideri seniori de business din 62 de ţări şi teritorii evidenţiază sprijinul copleşitor al mediului corporatist pentru beneficiile crescute rezultate din creşterea transparenţei legate de acţionariat.

Chiar dacă 91% din manageri au recunoscut importanţa stabilirii transparente a acţionariatului entităţilor cu care companiile lor fac afaceri, creşterea acestui grad de transparenţă reprezintă doar un aspect al soluţiei la o problemă care nu dă semne de ameliorare. Per ansamblu, 39% din respondenţi cred că practicile legate de mită şi corupţie se petrec pe scară largă în ţara lor. La o întrebare introdusă pentru prima dată în chestionarul din acest an, 32% din respondenţi au declarat că au avut temeri personale legate de mita şi corupţia de la locul lor de muncă.

39% din cei intervievaţi consideră că actele de corupţie sunt răspândite în statul lor

21% din cei intervievaţi consideră că astfel de acte sunt răspândite în statele dezvoltate

13% dintre cei cu funcţii de CFO declară că ar oferi bani pentru a salva businessul

83% din cei intervievaţi sunt de părere că prin condamnarea celor vinovaţi se va reduce numărul fraudelor

20% din cei intervievaţi din Europa de Est spun că loialitatea este principalul motiv pentru care nu ar raporta un incident de fraudă sau corupţie

0% din respondenţii ucraineni cred că autorităţile sunt dispuse să îi condamne pe cei vinovaţi de acte de corupţie

48% din respondenţii slovaci spun că ar oferi bani pentru a păstra un contract

36% din participanţi au apreciat că fenomenul corupţiei este larg răspândit în România, mai puţin decât cota medie acordată de estul Europei (46%)

50% dintre actorii de pe piaţa din România consideră comportamentul lipsit de etică nejustificat în atingerea obiectivelor financiare