Leslie Hawke consideră că, în contextul în care natalitatea a scăzut, mai puţin în zonele rurale şi în rândul familiilor sărace, iar România nu atrage imigranţi calificaţi şi competenţi, dezvoltarea unei clase de mijloc reprezintă singura variantă acceptabilă pentru redresarea economică. „Singurul mod prin care România îşi poate dezvolta clasa de mijloc este să ajute oamenii săraci să urce o treaptă în ierarhia socială şi să intre în această zonă.

Or, acest lucru se poate întâmpla doar prin educaţie, dându-le acestora şansa să poată face ceva mai mult decât să fie muncitori cu ziua“, explică ea. În ce priveşte sistemul de educaţie românesc în general, Leslie Hawke observă că ne lipsesc orele deschise, bazate pe interacţiune. O anume lipsă de competitivitate a sistemului educaţional, parte din cauza calităţii umane, a salariilor scăzute, care nu motivează, parte din cauza dotărilor insuficiente, reprezintă principala slăbiciune a sistemului. 

Profesorii nu sunt neapărat specializaţi pe această profesie, le lipseşte vocaţia, mulţi dintre cei care lucrează aseamănă ceea ce fac cu babysitting-ul, un exemplu fiind mediul rural, unde aproape oricine îşi manifestă dispoziţia de a lucra este acceptat. Soluţia pe care Hawke o vede este creşterea salariilor de entry level pentru profesori, astfel încât şi competitivitatea să fie mai mare.

Pe de altă parte, tinerii din România sunt printre cei mai talentaţi.  „Oamenii tineri din România sunt foarte dinamici, iar dacă vorbeşti, în mod aleator, cu zece tineri de aici şi zece tineri din Statele Unite ale Americii, observi că cei de aici au mai multe cunoştinţe decât cei din SUA“, explică Hawke. Pentru soluţii, România are nevoie şi de un electorat căruia să îi pese de alegeri.

„Se pare că românii nu au încredere în sistemul democratic, chiar dacă îl admiră pe cel din SUA; parţial pentru că oamenilor nu le pasă în general despre binele comun, nu se implică în activităţile cartierului, ale comunităţii, ale oraşului în care trăiesc.“ Acesta este de fapt şi scopul întregii activităţi a asociaţiei: educaţia preşcolară de calitate trebuie să fie accesibilă fiecărui copil sărac din România, astfel încât ei să devină membri activi ai societăţii; de aceea, cel mai important obiectiv al programului este transformarea acestuia într-unul finanţat de guvern şi extins la nivel naţional, pentru toţi copiii cu vârste cuprinse între trei şi cinci ani care provin din familii sărace.