Întrebat dacă Symmetrica ia în calcul construcţia de noi fabrici, directorul companiei răspunde afirmativ, precizând că intenţia este de a amplasa capacităţi de producţie la distanţe de circa 200-300 de kilometri una de cealaltă. "Ne dorim să mai deschidem fabrici, dar toate la timpul lor. Nicio dezvoltare rapidă nu e sănătoasă", explică Bobu.

Circa 70-80% din vânzările companiei se îndreaptă, direct sau indirect, către proiecte de stat, în timp ce restul vânzărilor merg în proiecte private. "Probabil ponderile se vor schimba, în sensul creşterii cererii pentru proiecte private, dar acest lucru se va întâmpla doar când va creşte şi nivelul de trai", spune Bobu. Aşa că, în prezent, cel mai mare client este statul, iar proiectele către care merg astfel de produse sunt reabilitările de străzi şi de trotuare, pieţe, parcări sau parcuri. Iar înainte de a ajunge atât în curţile românilor, cât şi pe străzi sau pe trotuare, procesul de fabricaţie al pavelelor, fie ele gri sau colorate, nu este tocmai simplu. "Oamenii cred că pavelele se fac din forme de plastic. Nu e aşa, produsele se fac automatizat, combinând nisip, ciment, coloranţi, aditivi. Reţeta unui produs bun nu este chiar atât de simplă cum se crede", spune Bobu.

Costul unui metru pătrat de pavaj la nivel de piaţă se ridică la 25-35 de euro, aici fiind incluse şi manopera şi materialele auxiliare folosite. Din acest cost, preţul efectiv al pavajului este de sub 50%.

Piaţa locală de pavele şi borduri a reuşit să crească anul trecut uşor în volum, de la 12 milioane de metri pătraţi în 2010 la aproape 12,5 milioane de metri pătraţi în 2011. În valoare, piaţa de profil a stagnat însă la circa 70 de milioane de euro, potrivit estimărilor Symmetrica. Compania prognozează că piaţa va avansa cu cel puţin 5% în 2012, până la o valoare de 73,5 milioane de euro şi un volum de 13 milioane de metri pătraţi. Sucevenii de la Symmetrica nu sunt singurii români care au ales să îşi facă un business în domeniul pavajelor. Elis Pavaje, o firmă din Alba controlată de familia Goţa, a înregistrat anul trecut afaceri de peste 20 de milioane de euro.

Printre proiectele în cadrul cărora există pavele Symmetrica se numără Arena Naţională, stadionul-fanion al Capitalei, precum şi magazine ale retailerului german Lidl. Momentan pavelele se vând mai bine în zona urbană, unde, evident, şi veniturile sunt mai mari.

Şi în condiţiile în care pavelele gri sau colorate încep să prindă şi în cazul românilor, fiind prezente în din ce în ce mai multe locuri, fie ele publice sau nu, e foarte probabil ca optimismul reprezentantului Symmetrica cu privire la creşterea afacerilor companiei să fie justificat. Nu doar anul acesta, ci şi în anii ce urmează.