„Este greu de spus dacă aş fi avut aceleaşi perspective odată ce aş fi terminat aceeaşi facultate în România. În acea perioadă, la sfârşitul anilor '90, situaţia din ţară nu mi-ar fi permis să vin în Germania deoarece nu îmi erau recunoscute studiile. După cum văd lucrurile acum însă nu se mai pune aceeaşi problemă. Şi în România s-a ajuns la un nivel unde poţi reuşi orice, iar în funcţie de motivaţie şi de iniţiativa personală poţi face ceea ce îţi face plăcere”, este de părere Ebner.

A avut prieteni din România la facultate şi a comparat ce se întâmpla în România şi ce se întâmpla atunci în Germania în ceea ce priveşte învăţământul superior. „Aici, în Germania, se pune mult mai mult accent pe practică, motiv pentru care studenţii pleacă din România tocmai pentru a avea această experienţă. Mulţi nu au plecat la acea vreme şi au urmat în mod normal cursurile în ţară şi nu s-au dezvoltat la fel de bine. Eu am avut mult mai mult contact cu realitatea economică, pornind de la experienţa din Statele Unite, la companii producătoare de componente în Germania”, a spus Ebner.

Una dintre dilemele celor care au plecat din ţară este dacă vor reveni sau nu. În cazul lui Thomas Ebner, totul depinde nu de ţară, ci de oportunităţi. „În România m-aş întoarce, dar în funcţie de perspective şi de ofertele primite. Dar nu vorbim numai de România aici, ci este valabil pentru orice altă ţară. Din afară se văd multe schimbări în România, unele în bine, altele în rău. Birocraţia a rămas încă o problemă importantă”, a spus timişoreanul.

Exemplul lui Thomas Ebner este urmat anual de cel puţin 5.000 de studenţi care pleacă din România pentru a studia la universităţi din străinătate. În prezent, între 22.000 şi 50.000 de studenţi români studiază în alte ţări; dintre aceştia, în jur de 12.000 aleg ţări precum Franţa, Germania sau Statele Unite, acestea fiind acum ţările în care taxele de şcolarizare au scăzut semnificativ pentru studenţii din ţările Uniunii Europene. Pregătirea globală ajută nu doar studenţii, ci şi executivii români, care au început să câştige tot mai mult teren în industria auto locală. În condiţiile în care toate companiile străine care au intrat pe piaţa locală la început au venit cu propriii executivi, pe măsură ce acestea şi-au dezvoltat businessul au ales în ultima perioadă să înlocuiască expaţii cu executivi români.

Numai Dacia a „exportat” peste 80 de români pe posturi de expaţi în afară, românii obţinând posturi-cheie în Vest, precum Mihai Bordeanu, care este începând cu acest an director de marketing pentru Dacia în Marea Britanie, pentru pieţele cu volan pe dreapta.

Din biroul său de la München şi din mijlocul unei echipe de oameni pasionaţi de automobile, Thomas Ebner priveşte echilibrat viitorul automobilelor. „Va mai dura mult timp până când vom vedea maşini autonome, dar cele electrice au apărut deja. Acestea cu siguranţă vor înregistra volume importante, poate nu neapărat în următorii trei-patru ani, deoarece trebuie adaptată nu numai infrastructura, cât şi mentalitatea clienţilor.“ BMW a revoluţionat industria auto anul trecut lansând primul automobil electric „de nouă generaţie” sub forma modelului i3, care nu numai că a fost proiectat de la zero ca electric, ci a venit cu soluţii regăsite până atunci doar pentru maşini mult mai scumpe, precum caroseria realizată din fibră de carbon.