Dezvoltarea industriei auto pe piaţa locală are un impact direct şi asupra salariilor din zonele unde companiile şi-au dez-voltat centre de producţie sau de cercetare şi dezvoltare. În 2014 veniturile salariaţilor români din industria prelucrătoare au crescut cu 7,1% faţă de 2013, ceea ce reprezintă cea mai mare creştere din UE după Bulgaria, conform datelor Eurostat. „Situaţia a fost similară şi în anii precedenţi. Salariile orare în manufacturing sunt încă foarte departe la noi faţă de cele din ţările din vest şi încă destul de mici faţă de cele din ţările din zona central şi est-europeană. Dacă ne referim strict la nivelul actual al veniturilor, vorbim despre un avantaj relativ pentru investitorii în industria auto din această zonă. Când aceştia văd şi trendurile de evoluţie, evident că avantajul respectiv se diminuează într-o măsură. Ceea ce contează atunci când se iau deciziile de investire este mixul de avantaje şi dezavantaje, a cărui rezultantă rămâne pozitivă pentru noi, sper, pentru încă un deceniu“, a spus Constantin Stroe.

Faptul că salariile oamenilor cresc este pozitiv în sine: oamenii aspiră pe bună dreptate să trăiască mai bine şi toată lu-mea înţelege acest lucru, este de părere preşedintele ACAROM. Creşterea trebuie să rămână însă echilibrată şi corelată cu evoluţiile celorlalţi factori: „Chiar dacă salariile vor rămâne la nivelul actual în viitor, infrastructura rutieră, fiscalitatea, lipsa crescândă de calificare a tinerilor şi alţi factori ar putea compromite efectiv şansele de dezvoltare ale industriei auto locale“.

„În problema valorii adăugate a componentelor auto, datele arată pentru România un nivel mult scăzut faţă de Germania sau de Franţa, ceea ce nu contrariază pe nimeni. Această situaţie nu rezultă din incapacitatea românilor de a produce ansambluri complexe, cu valoare adăugată mare, ci din structura specială a fabricaţiei locale de componente în care verigile interne ale lanţurilor de valoare adăugată sunt încă puţine, astfel că multe componente şi materiale primare se importă. În plus, o pondere mare o au cablajele auto şi piesele pentru echiparea caroseriei, unde valoarea adăugată şi productivitatea sunt reduse. Companiile respective au creat, în schimb, un foarte mare volum de locuri de muncă cu calificare redusă şi relativ prost plătite, e adevărat, dar acest lucru este benefic pentru economie“, a subliniat Constantin Stroe.

În opinia sa este greşită ideea că în România nu se fabrică componente de înalt nivel tehnologic. Enumeră pentru con-traargumentare noile motoare ecologice pe benzină supraalimentate de la Dacia şi Ford 0,9 TCe respectiv 1,0 EcoBoost, cutiile de viteze de ultima generaţie produse la Mioveni şi Sebeş, destinate să echipeze modelele de vârf ale gamelor Ren-ault, Nissan sau Daimler, modulele electronice de la Continental sau Bosch, kiturile pentru injecţie pe care Delphi le produce la Iaşi şi, nu în ultimul rând, dispozitivele optice de la Elba.

„Toate aceste ansambluri nu se montează pur şi simplu aici, ci se fabrică în bună parte din componente de înaltă tehnici-tate produse în ţară de muncitori români cu o calificare excelentă, asistaţi de ingineri români foarte competenţi“, a spus Con-stantin Stroe. În ultimii ani, tot mai multe activităţi de cercetare-dezvoltare au fost transferate în ţară de la centrele R&D ale companiilor auto internaţionale: Renault a creat Renault Technologie Roumanie în 2006, unde 2.300 de ingineri lucrează interconectaţi cu colegii lor de la Paris şi din alte centre ale Alianţei Renault-Nissan, Continental are deja trei centre de cercetare în ţara şi construieşte un altul nou, Bosch, Delphi, Yazaki, Schaeffler, NTN-SNR, Dräxlmaier, Elba sau Delta Invest au de asemenea centre sau departamente de cercetare şi dezvoltare ataşate capacităţilor de producţie din ţară.

„Am avut recent discuţii cu alte firme internaţionale care doresc să investească în CDI auto la noi tocmai pentru că apre-ciază nivelul inginerilor români. Este evident că România, prin industria auto, a devenit atractivă pentru inginerii buni sau pentru personalul muncitor foarte bine calificat din ţară“, subliniază preşedintele ACAROM, precizând că este la fel de adevă-rat că în acelaşi timp aceştia sunt tot mai mult apreciaţi şi solicitaţi şi de mari companii auto din Marea Britanie sau din Ger-mania. „Odată cu industria auto, specialiştii români din branşă s-au internaţionalizat, ceea ce, în fond, este un fenomen pozitiv.“