În ceea ce priveşte investiţiile următoare, omul de afaceri nu a oferit foarte multe detalii, rezumându-se la a spune că va continua achiziţiile de platforme în funcţie de cerere şi de oportunităţile pieţei. „În primul rând trebuie să existe cerere de lucru, iar dacă există vom cumpăra şi alte platforme. Există potenţial de dezvoltare.„

Omul de afaceri se referă mai ales la pieţele internaţionale, pentru Marea Neagră cererea fiind acoperită de cele două platforme prezente în acest moment -  „Cam acesta este maximul de platforme ce se pot pune în Marea Neagră astăzi„. Platformele viitoare ar avea ca destinaţie „Marea Mediterană, nordul Africii - zonă care a fost practic oprită din cauza primăverii arabe -, Tunisia, Libia, Egipt; Turcia vrea să deschidă un nou program de foraj, prima sondă pe care vor să o pună acum este la Iskenderon, una foarte grea, iar, dacă este de succes, vor avea nevoie de alte platforme, apoi este Mexicul, care după ce a făcut reforma energetică vrea să îşi tripleze capacitatea de foraj şi de lucru offshore; Rusia, în care mai sunt patru licitaţii acum în curs în acelaşi loc unde pleacă Saturnul, Marea Nordului„.

Echipajele de pe platformă - formate din circa 100 de oameni - sunt dominate de români: 45 de angajaţi ai GSP-ului, restul fiind angajaţi ai companiilor de servicii contractate de operatori. Salariile pentru aceştia variază între 1.000 de dolari şi 10.000 de dolari, valoarea medie fiind de 3-4.000 de dolari, potrivit unor surse din companie. 

Personalul are posibilitatea de a se specializa chiar în centrul de training GSP, aflat la sediul central al companiei din Constanţa, în zona danei 34. Centrul de training este dotat cu un simulator de foraj care reproduce la scară 1:1 echipamentul de foraj instalat pe platforma GSP Jupiter, zgomotele de pe platformă, în proporţie de 100%, dar şi un simulator de operare a vehiculelor subacvatice de la distanţă. „Există cinci astfel de centre de training la nivel mondial, în Baku (Azerbaidjan), Houston (SUA), Singapore şi Aberdeen (Scoţia)„, potrivit lui Dragoş Teodorescu, manager formare în cadrul GSP.  În prezent, în centru se pregătesc 20 de studenţi în domeniul „safety induction„, iar un curs destinat atât angajaţilor companiei, cât şi celor externi are un preţ cuprins între 100 şi 2.500 de euro. 

Compania GSP aniversează în 2014 zece ani, pe parcursul cărora a derulat proiecte internaţionale în Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Nordului, Golful Persic, Golful Mexic şi în zonele arctice. Printre clienţii companiei se numără Petrom OMV, ExxonMobil, Gazprom, TPAO, PEMEX, Petroceltic sau Wint. Gabriel Comănescu, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din România, cu o avere estimată la peste jumătate de miliard de euro, a fost printre primii care şi-au deschis firmă în România.

După ce a absolvit Academia Navală Mircea cel Bătrân, fiind specializat în inginerie electromecanică, şi a ocupat un post de ofiţer electrician în marina comercială şi de inginer electromecanic la Romline, a intrat în afacerile cu petrol în 1999, când a cumpărat de la AVAS companiile de foraj pe uscat Foserco şi Aquafor. Doi ani mai târziu, a câştigat licitaţia pentru uzina 1 Mai Ploieşti, care a devenit Upetrom - 1 Mai, iar în 2004 a înfiinţat Grup Servicii Petroliere.

În 2005 a înfiinţat Upetrom Group, un grup integrat de societăţi cu activităţi în construcţii şi foraj marin.

Cel mai important salt din istoria companiei a venit în 2006, odată cu achiziţia de la Petrom a cinci platforme petroliere. Platformele lui Comănescu au ajuns să caute petrol în mările din întreaga lume, iar în 2010 cifra de afaceri a Upetrom Group atinsese maximul de 600 de milioane euro. Potrivit site-ului grupului, Upetrom are birouri în Canada, Emiratele Arabe Unite, Norvegia, Rusia, Kazahstan, Libia, Anglia, Olanda, Cipru, Tunisia şi Malta.