IN ULTIMII ANI, MARII TRADERI DE MĂRFURI ŞI IMPORTANTE BĂNCI DE INVESTIŢII AU CUMPĂRAT CELE MAI MARI COMPANII SPECIALIZATE ÎN DEPOZITAREA METALELOR. Goldman Sachs a preluat în februarie 2010 Metro International Trade Services. Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi, a cumpărat o lună mai târziu compania britanică NEMS, iar gigantul elveţian Glencore a perluat în septembrie 2010 divizia de depozitare a metalelor a grupului italian Pacorini. JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană după active, a preluat acum trei ani gigantul Henry Bath, operator de depozite de metale care a participat în 1877 la crearea London Metal Exchange ca membru fondator. Henry Bath a fost controlată în ultimii 40 de ani de diverse bănci sau traderi de mărfuri, printre care şi notoriul grup Enron.

Situaţia de pe piaţa metalelor reflectă un trend de largă anvergură în industria resurselor şi materiilor prime în general. În ultimii ani, marile bănci, precum Goldman Sachs, Morgan Stanley sau JPMorgan Chase, s-au extins agresiv în domeniul tradingului de mărfuri prin preluarea de depozite, rafinării, centrale electrice şi alte elemente de infrastructură din industrie. Strategia a fost posibilă datorită dereglementării industriei financiare, mai precis înlăturarea regulii care separa activităţile bancare de cele comerciale tocmai pentru a evita genul de conflict de interese în care se regăseşte acum Goldman Sachs.

Goldman se apără susţinând că divizia care depozitează aluminiu acţionează în funcţie de cererea şi oferta din piaţă, pentru a menţine stabilitatea. LME primeşte 1% din veniturile colectate din chirii de cei 719 operatori de depozite licenţiaţi la nivel mondial. Până anul trecut, acţionarii LME erau chiar companiile membre, printre care Goldman, Barclays şi Citigroup. Multe dintre reglementările impuse de instituţie au fost elaborate de un consiliu format din reprezentanţi ai băncilor, traderilor şi companiilor care operează depozite.

Până la jumătatea secolului trecut, Congresul Statelor Unite a impus separarea activităţilor bancare de cele comerciale. Băncile nu aveau voie să deţină operaţiuni nefinanciare, iar companiile industriale nu puteau derula activităţi bancare, legiuitorii încercând astfel să se asigure că echilibrul cerere-ofertă nu avea să fie deranjat. Din anii ‘50 până în anii ‘80, lobbyul băncilor a reuşit o serie de victorii în Congres.

Băncile aveau voie să deţină operaţiuni de trading de petrol şi alte mărfuri. Alte restricţii au fost eliminate în anii ‘90, când băncile au câştigat dreptul de a deţine depozite de materii prime. În ultimii 10 ani, marile holdinguri bancare au cerut şi au primit avizul Rezervei Federale pentru a cumpăra active în domeniul comerţului cu mărfuri.

Contestatarii măsurilor susţin că băncile au obţinut astfel informaţii preţioase despre mecanismele pieţelor, pe care le pot utiliza pentru a obţine avantaje nemeritate în raport cu partenerii comerciali.În această toamnă, conducerea Rezervei Federale a SUA va discuta extinderea excepţiilor care permit băncilor de investiţii să deruleze operaţiuni nefinanciare. Potrivit New York Times, există indicii că banca centrală nu va interveni.