În România există 2,5 doctori la 1.000 de locuitori, faţă de media europeană de 3,4, potrivit celor mai recente informaţii statistice disponibile, iar exodul doctorilor şi, implicit, salarizarea, sunt printre cele mai mari probleme ale sistemului medical. Guvernul încearcă să rezolve problema prin creşteri salariale: de la 1 octombrie, salariile cadrelor medicale au crescut cu 25% (este vorba despre peste 200.000 de angajaţi din sistemul sanitar).

„Este important, pe lângă salariu, asigurarea unui mediu de lucru adecvat, pregătirea şi dezvoltarea, cât şi accesabilitatea la tehnici noi – doctorii şi asistentele au o sete foarte mare de a învăţa lucruri noi – aşa că trebuie să le oferim posibilitatea de a experimenta noi tehnologii“, descrie Peake câteva din soluţiile pentru rezolvarea uneia dintre cele mai acute probleme ale sistemului medical, exodul medicilor. În acest sens, spune că Medicover a investit anul acesta alte 2 milioane de euro în direcţia dotării clinicilor.

„Soluţiile nu sunt uşoare, concurăm cu cele mai multe pieţe din lume pentru resurse, nu este doar o piaţă esteuropeană, ori o piaţă europeană – este o piaţă globală.“ În prezent, numărul de angajaţi ai Medicover este de aproximativ 650, din care 500 sunt medici, iar, prin creşterea ţintită în următorii trei ani, Peake spune că acesta va ajunge să se dubleze. Referitor la diferenţele salariale uriaşe între cele ale personalului medical din România şi cel din Anglia, spune că cel din urmă este corelat cu un cost al vieţii foarte ridicat, însă în timp se va ajunge la niveluri similare. Oferă ca exemplu Polonia, de unde personalul medical obişnuia să migreze spre Regatul Unit şi unde diferenţele salariale nu mai sunt atât de mari în prezent. Totodată, piaţa serviciilor medicale private din Regatul Unit este semnificativ mai mare: BMI, fostul său angajator, are 65 de spitale în portofoliu şi a atras venituri de peste 850 milioane de lire sterline în 2014.

Un indicator al gradului de maturitate al pieţei din Regatul Unit este şi impunerea unui standard de calitate pentru companiile ce activează pe piaţa serviciilor medicale, reglementat prin intermediul unei instituţii create de guvernul britanic. Aceasta oferă licenţele de operare companiilor de pe piaţa serviciilor medicale şi realizează şi inspecţii regulate în cadrul unităţilor sanitare, care, potrivit lui Peake, pot să dureze de la câteva zile la câteva săptămâni.

Şi pe piaţa locală există necesitatea creării unei astfel de instituţii, iar Peake consideră că pretenţiile din ce în ce mai ridicate ale pacienţilor români vor aduce la crearea acesteia. „Cred că vom ajunge la un astfel de standard de calitate în cel puţin 10 ani de acum încolo – cel mai bun lucru adus de investiţiile în sistemul privat de sănătate, fie că vorbim despre Medicover, fie că vorbim despre investitorii străini din Statele Unite ale Americii sau din Europa de Vest, este creşterea standardului de calitate în industria sănătăţii. Asta face competiţia, putem face o comparaţie cu piaţa de telefonie mobilă: motivele pentru care există standarde ridicate în materie de telefoane sunt legate de faptul că este o piaţă foarte competitivă.“

Peake vorbeşte şi despre un sistem de colaborare în Marea Britanie între spitalele de stat şi cele private: un investitor privat nu poate deschide o clinică dacă spitalul de stat aflat în zona respectivă nu îşi dă acceptul. Ca şi în România, sistemul de urgenţe cere un nivel de complexitate al actului medical pe care operatorii privaţi nu pot să îl ofere, astfel că o colaborare între cele două părţi este ideală. „Sistemul ideal de sănătate este o combinaţie între operatorii de stat şi operatorii privaţi. În Regatul Unit această colaborare a început să funcţioneze. La început exista o frică faţă de companiile private, dar acum acum au ajuns la concluzia că soluţia este să lucreze împreună, mai ales datorită numărului din ce în ce mai mare de pacienţi.“

Diferenţele dintre britanici şi români se reflectă şi în atitudinea faţă de serviciile medicale primite. „În Regatul Unit, oamenii văd sănătatea ca pe un drept, ca urmare a unei moşteniri culturale, în timp ce românii privesc accesul la serviciile medicale mai degrabă ca pe un beneficiu.“ Adrian Peake este optimist în ce priveşte schimbarea acestei percepţii, odată cu trecerea timpului şi creşterea pretenţiilor pacienţilor în ce priveşte calitatea actului medical.

Rata anuală de creştere a pieţei serviciilor medicale private este de circa 7%, potrivit lui Peake, care observă că toţi operatorii privaţi de pe piaţă vor înregistra anul acesta şi în anii care vor urma creşteri ale numărului de pacienţi. Trendul merge în direcţia integrării companiilor mici de către cele mari, dar există loc întotdeauna pentru nişe, potrivit lui Peake, care oferă în acest sens exemplul unei clinici de fertilitate din Anglia achiziţionate de Medicover chiar în ziua în care el a decis să vină în România.

Grupul suedez Medicover este al treilea mare jucător de pe piaţa serviciilor medicale din România, după MedLife, care previziona venituri de 100 de milioane de euro în 2015 şi Regina Maria, care se îndreaptă spre afaceri de 67 de milioane de euro în acest an. Reţeaua Medicover este deţinută de suedezii Jonas şi Robert af Jochnick, care au în proprietate şi compania de cosmetice Oriflame şi, prin intermediul fondului de investiţii Oresa Ventures, afacerile de lacuri şi vopsele Fabryo, de materiale de construcţii Somaco şi brokerul de credite Kiwi Finance. Dacă MedLife şi Regina Maria au în acţionariat fonduri de investiţii, cea mai mare parte a companiilor de servicii medicale private de pe piaţă locală, estimată la peste 800 de milioane de euro, sunt încă afaceri de familie, ca Sanador sau Graal Medical.