PENTRU CINE LUCREAZĂ? Teoretic, Galon face acum ceea ce făcea şi în anii trecuţi, la GTC, doar că acum face „pentru mult mai mulţi clienţi“ şi îşi asumă şi „succesul proiectului, nu doar livrarea lui la cheie“. Cât de mulţi clienţi? „La GTC lucram la 5-6 proiecte simultan. Acum însă am un singur client cu care fac 5-6 proiecte, dar am mai mulţi clienţi, fiecare cu unul sau mai multe proiecte.“ Clientul cu multe proiecte este Jupiter Group, care deţine centrul comerical Jupiter City de la Piteşti, dar şi proiecte în lucru precum „o clădire de birouri pe Enescu, o clădire de birouri pe Blănari la care abia am început să lucrez, un proiect logistic pe centură, un proiect de vile şi multe alte planuri. Eu mă ocup de toate“.

Pentru un alt client, pregăteşte un proiect de apartamente de 320 de locuinţe în Vitan, vizavi de Vitan Residence. Spune că a mai făcut o clădire mică de birouri pentru un investitor austriac, „câteva proiecte pentru Papalekas (Ioannis Papalekas, CEO şi fondator al companiei de investiţii imobiliare Globalworth – n.r.) şi altele care sunt în curs de dezvoltare“. Cei mai mulţi dintre clienţii Real Sol sunt oameni de afaceri care au cumpărat terenuri în anii de boom imobiliar şi vor să le dea o întrebuinţare: „Acum piaţa este destul de bună pentru a începe să ne folosim de aceste terenuri. Mulţi dintre clienţii pentru care construim astăzi sunt proprietari de terenuri care încearcă să îşi scoată o parte din banii investiţi în acestea“.

CUM SE FINANŢEAZĂ? „Avem o soluţie foarte simplă“, spune Shimon Galon. Pentru toată execuţia business planului, Real Sol cere un comision de 5% din costul proiectului, excluzând valoarea terenului. Plata se face în două rate: jumătate de sumă la predarea proiectului, iar cealaltă jumătate un an mai târziu. „Filosofia din spatele acestui mod de plată este că, atunci când investitorul îşi vede banii lui din proiect, ne vedem şi noi banii noştri. În plus, pe durata derulării proiectului, cerem o plată modică lunară de 2.000 de euro, pentru costuri birocratice curente, rapoarte etc. În felul acesta, investitorii văd că nu căutăm imediat banii, ci facem întâi treaba şi cerem plata la sfârşit“, explică omul de afaceri.

Pe fondul acestui tip de finanţare, Shimon Galon se fereşte deocamdată să facă o estimare despre cifra de afaceri. Exemplifică însă cu valoarea proiectului rezidenţial din Vitan, estimat la 13 milioane de euro, care va însemna pentru Real Sol o factură de 650.000 de euro. E mult, e puţin? „Nu contează“, spune Galon: „Noi ne adaptăm la cerinţele şi la posibilităţile pieţei actuale. Mulţi dintre cei care au făcut proiecte în urmă cu zece ani sunt încă blocaţi într-o piaţă care nu mai există. Acum este o altă piaţă şi dacă ne raportăm corect la piaţa nouă putem avea succes. Ce era bun în urmă cu 7-8 ani nu mai există pe piaţă: nu se mai caută ce se construia atunci, nu se mai poate construi ca atunci, acum trebuie făcute proiecte care să se adapteze la realitatea economică“.

CUM VEDE VIITORUL PIEŢEI? „Eu pot să spun foarte clar că există revenire. Dar revenirea nu înseamnă nebunia din 2007, piaţa nu va mai ajunge acolo niciodată. Înseamnă o piaţă normală, care se defineşte prin întâlnirea a ceea ce îţi trebuie cu ceea ce poţi. Un om cu un salariu de 1.000 de euro nu poate lua un apartament de 200.000 de euro şi nici nu ar trebui să se gândească vreodată la varianta asta. Oamenii vor putea vedea că piaţa se potriveşte cu posibilităţile lor. Asta înseamnă o piaţă normală.“

Dincolo de revenirea pieţei, bazată pe stabilizarea economiei, Shimon Galon crede în teoria sa care spune că „rezidenţialul nu se termină niciodată“, mai ales că „Bucureştiul este mult sub necesarul de ofertă pe rezidenţial, astfel că aceasta este zona care va creşte cel mai mult“. Potrivit CBRE, stocul rezidenţial modern construit în regiunea Bucureşti-Ilfov cuprinde peste 27.300 de unităţi, grupate în 115 ansambluri rezidenţiale cu peste 20 de apartamente fiecare. Galon spune că a făcut o serie de calcule care arată că stocul actual se va vinde şi că nevoie tot va mai fi: „Bucureştiul este o piaţă care va creşte din ce în ce mai mult – statistica care arată câţi oameni sunt pe un apartament nou în regiune spune că în Bucureşti sunt 140 de oameni la un apartament nou, mult sub Sofia sau Ljubljana. Media în regiune este de 90. Toate ţările mai dezvoltate din regiune sunt la 40-50. În Varşovia, la fiecare 20 de oameni este un apartament nou“.

Omul de afaceri explică situaţia prin faptul că România a început dezvoltarea imobiliară privată în anii 2000, mult mai târziu decât regiunea, iar din 2008 s-a oprit.

Faptul că preţurile caselor sunt acum rezonabile (Galon califică suma de 50-55.000 euro pentru un apartament cu un dormitor drept un „preţ rezonabil, dat fiind că acelaşi apartament costa dublu în urmă cu 8 ani şi totuşi oamenii cumpărau“) şi că piaţa este activă înseamnă că este un moment bun şi pentru investitori: „La preţurile astea, dacă nu ai cumpărat terenul cu o sumă exorbitantă, poţi să câştigi rezonabil ca investitor: poţi să ai o marjă de profit de 7-8%, mult mai bună decât la bancă, unde poate nu primeşti nici 2 sau 3%“.

Piaţa rezidenţială care se potriveşte cu Prima casă merge acum foarte bine, subliniază Shimon Galon, dar restul pieţei este mai complicat: „Zona comercială, dominată de NEPI, este saturată în Bucureşti, iar de provincie nu poate fi vorba de dezvoltări suplimentare deocamdată. Pe piaţa de birouri este o cantitate de construcţie ieşită din comun şi nu ştiu dacă vreodată va fi suficientă cerere ca să ocupe o asemenea cantitate. Se construiesc birouri în neştire şi, pentru că nu intră noi companii pe piaţă, se întâmplă că investitorii îşi iau unii altora clienţii, le oferă un preţ mai mic şi tot aşa. În felul acesta preţurile tot coboară – ceea nu e bine pentru piaţă, dar nici pentru investitori, pentru că preţul continuă să fluctueze fără o bază reală. Dacă economia va merge bine, poate vor veni noi companii pe piaţă şi lucrurile se vor aşeza“. Iar dacă economia va merge bine, poate se vor vedea şi semne de creştere a veniturilor, speră antreprenorul, lucru care va antrena mersul economiei, dar şi mersul dezvoltărilor imobiliare.