A lucrat apoi şi în televiziune, făcând naveta în fiecare weekend la Bucureşti, iar la patru ani de la începerea aventurii în media a făcut o alegere surprinzătoare şi s-a angajat în cadrul producătorului de ţigarete Philip Morris, în domeniul comunicării şi marketingului; experienţa sa anterioară s-a dovedit extrem de folositoare. În 2007 a primit o altă ofertă pe care nu a putut să o refuze, „de la un om în jurul căruia au existat foarte multe controverse, dar pentru mine a rămas unul dintre vizionarii economiei, Dinu Patriciu“; oferta se referea la poziţia de comunicare, relaţii publice pentru întregul grup Rompetrol. Dinu Patriciu l-a întrebat verde în faţă dacă nu îl deranjează să lucreze pentru el, dat fiind că ştia că are o imagine controversată, iar Blaga povesteşte că i-a răspuns că atât timp cât nu este implicat el însuşi în politică şi este confortabil cu ceea ce face, nu are o problemă cu imaginea omului de afaceri. A bătut palma cu Patriciu după şase luni de tatonări şi spune în glumă că tema celor şase luni apare în aproape fiecare proces de recrutare.

„Am plecat din Philip Morris, o corporaţie foarte stabilă, cu toate predictibilităţile, cu şcoală, într-o junglă. Deciziile se luau foarte repede, dinamica este foarte diferită în oil& gas“. Apoi, după ce kazahii au preluat Rompetrol, a lucrat vreme de doi ani şi jumătate cu noul management – o altă experienţă complet diferită.

Când avea să facă pasul spre imobiliare, anul trecut, de folos s-a dovedit a fi modul de lucru experimentat în urmă cu mai mulţi ani, când lucra cu Dinu Patriciu, care înainte de a lua o decizie în real estate, „unde avea foarte multe idei, te trăgea în ele pur şi simplu, şi cerea părerea celor din jurul său“. Despre venirea în grupul Liebrecht&wooD spune că a fost una destul de atipică; i-a scris un mail lui BrandonO’Malley, cel care conduce operaţiunileFashinHouseşimărturiseşte că nu se aştepta să primească răspuns; reply-ul a venit însă într-o oră şi jumătate şi îi propunea să se întâlnească atunci când vine în România. Discuţiile s-au derulat din aprilie până în toamnă, atunci când Blaga a preluat conducerea operaţiunilor integrate ale FashionHouseşiLiebrecht&wooD pe plan local.

PORTOFOLIU DE DEZVOLTATOR.

Investiţiile pe care dezvoltatorul belgian Liebrecht&wooD le-a făcut în România de la pătrunderea sa pe piaţa locală au ajuns la 200 de milioane de euro, grupul deţinând 115.000 de metri pătraţi de proiecte de birouri şi retail în România.

Grupul şi-a început activitatea pe piaţa locală în 2001, primul proiect pe care l-a dezvoltat fiind centrul comercial Militari Shopping Center, din vestul Capitalei, la circa 500 de metri distanţă de A1, prima şi singura autostradă din ţară la acea vreme. Proiectul a fost inaugurat în 2003 şi vândut un an mai târziu către fondul de investiţiiMeinl European Land Limited, un holding austriac care a anunţat atunci că tranzacţia s-a ridicat la aproximativ 20 de milioane de euro.

A doua dezvoltare pe plan local a fost proiectul de birouri Victoria Park, cu o suprafaţă de 20.500 de metri pătraţi, aproape de aeroportul Băneasa. Şi acest proiect a fost deja vândut.

În 2007, Liebrecht&wooD a lansat proiectul WestParkRetail, tot în vestul Bucureştiului, iar în 2008, a deschis acolo primul centru comercial de tip outlet din România, FashionHouse. O suprafaţă de 16.000 mp găzduieşte peste 70 de retaileri, iar planurile vizează extinderea spaţiului cu încă 20.000 mp.

Un alt proiect din portofoliul companiei, momentan intrat în expectativă, este CernicaRetailPark, care ar urma să aibă o suprafaţă închiriabilă de 88.000 de metri pătraţi. Pentru acest proiect a fost luată în calcul o investiţie de 110 milioane de euro, care ar include un centru outletFashionHouse, un hipermarket, o galerie comercială, magazine de bricolaj, mobilă şi articole sportive.

În acest moment în atenţia dezvoltatorului se află FrumuşaniResidentialPark, un complex rezidenţial din portofoliul grupului, care va avea 5.000 de locuinţe. Proiectul va fi dezvoltat în etape, pe parcursul a circa zece ani, şi va presupune un volum de investiţii estimat la circa 300 de milioane de euro.