În funcţie de metoda de achiziţie a locuinţelor din cartierul Greenfield - programul Prima casă, credite ipotecare sau achiziţie direct cu bani gheaţă - cumpărătorii se împart în mod egal, în jur de 30% în fiecare dintre categorii. Iar polonezul se aşteaptă ca în Ghencea majoritatea clienţilor să apeleze la programul Prima casă, deoarece baza de cumpărători va fi diferită. De asemenea, suprafaţa apartamentelor va fi dimensionată în funcţie de profilul clienţilor, şi adaptată la puterea lor de cumpărare. Şeful Impact nu a vrut să precizeze la ce preţ se vor situa apartamentele, meţionând că, la fel cum Băneasa oferă preţuri competitive pentru sectorul 1, şi complexul din Ghencea va face acelaşi lucru. Realizarea tuturor celor 2.500 de locuinţe s-ar putea finaliza în 5-6 ani de la începerea lucrărilor. Bugetul de investiţii pentru prima fază a proiectului Greenfield Ghencea va ajunge la 100 de milioane de lei (peste 22 de milioane de euro), sumă care nu include costul pentru achiziţia terenului, aflat deja în proprietatea dezvoltatorului.

Impact a realizat până în prezent 16 ansambluri rezidenţiale, cu peste 330.000 de metri pătraţi construiţi în Bucureşti, Constanţa, Oradea şi Ploieşti. Dacă la început compania a acordat atenţie proiectelor din întreaga ţară, acum Capitala este în vizorul Impact. „Vrem să ne concentrăm pe Bucureşti în următorii ani, care în prezent este cea mai mare piaţă rezidenţială din România. Avem nevoie să lucrăm la proiecte noi; căutăm teren, undeva mai central - ne aflăm în negocieri, dar nu pot da mai multe detalii”, spune el.

Potrivit lui Bartosz Puzdrowski, Impact are o cotă de piaţă de 5% şi are ca obiectiv atingerea unui procent de 10% în următorii doi-trei ani, despre care polonezul spune că este un „ţel ambiţios, dar cred că îl putem atinge, este realist”. Piaţa de real estate din România se află într-o stare bună: şi-a revenit după criză şi se află în creştere, cu 5%, la nivelul Bucureştiului, potrivit polonezului. El a explicat conceptul ceasului pieţei imobiliare, unde ora 6 înseamnă pragul de jos, cu volume mari şi preţuri mici, iar 12 este boomul.

„Nu suntem la 6, piaţa creşte şi a început bine 2016, dar apoi a fost un recul din cauza propunerilor de legi legate de darea în plată - care a redus disponibilitatea ipotecilor şi a oprit piaţa pentru patru-cinci luni. După perioada de vară, piaţa a început să crească iar”, explică polonezul traseul pieţei imobiliare din România. Mai spune că este optimist şi în privinţa viitorului, deoarece economia este în creştere, puterea de cumpărare la fel, iar România este consacrată drept o ţară în care clienţii preferă să fie proprietari, spre deosebire de alte pieţe, unde sistemul chiriilor are o pondere însemnată. „Stocul de apartamente este învechit, majoritatea construcţiilor de acest fel fiind ridicate în anii ’70-‘80 în Bucureşti. Este natural ca oamenii să caute apartamente mai bune, calitatea vieţii a crescut. Am găsit multe similarităţi între Polonia şi România. Când polonezii încep să câştige mai mulţi bani, primul lucru pe care-l fac este să schimbe maşina. Apoi ar vrea să caute un apartament mai bun”, mai spune Puzdrowski.

Întrebat dacă piaţa va mai ajunge la nivelul înregistrat în 2006-2007, polonezul crede că „în ceea ce priveşte numărul de apartamente vândute ar putea, dar ca preţ niciodată, pentru că atunci a fost o bulă. Au intrat mulţi bani de afară în ţară, tot atunci şi ipotecile au devenit disponibile maselor de oameni. Acum este o situţie diferită, economia creşte, puterea de cumpărare se îmbunătăţeşte, condiţiile pentru obţinerea unui credit ipotecar s-au deteriorat, dar acum se îmbunătăţesc.”

Marile oraşe ale lumii, capitalele devin mai aglomerate, iar dispariţia unor joburi şi apariţia altora modifică peisajul urbanistic. Obiceiurile oamenilor se schimbă, traiul lor se modifică şi este natural ca şi locuinţele acestora să sufere modificări.

Aşadar, în opinia lui Bartosz Puzdrowski, pe viitor apartamentele vor fi mai bine compartimentate, mai mici, „măsură care vine să satisfacă nevoile clienţilor şi puterea lor de cumpărare”.  Adaugă că va avea loc o profesionalizare a industriei constructorilor din sectorul rezidenţial şi că oamenii vor căuta calitatea; drept urmare, „ce se construieşte acum va fi mai bun decât ceea ce s-a realizat în urmă cu şase-şapte ani”. O altă tendinţă semnalată de polonez este faptul că dezvoltatorii rezidenţiali îi vor urmări pe dezvoltatorii comerciali de clădiri de birouri. „Traficul devine o problemă, mai ales in Bucureşti. Oamenii nu vor să stea în trafic câte două ore pe zi, aşadar vor căuta o locuinţă cât mai aproape de birou”, spune Puzdrowski, care în Bucureşti vede activitate rezidenţială în zonele Floreasca, Barbu Văcărescu, Tineretului, Timpuri Noi, unde apar tot mai multe clădiri de birouri.