Gabriel Voicu de la Coldwell Banker spune că locuinţele mici din blocurile noi reprezintă un segment de piaţă cu vânzări „semnificative“ şi poate fi considerat mass market. Potrivit managerului, cererea vine mai ales de la persoane care locuiesc de mai mulţi ani cu chirie, fie cupluri, fie tineri care stau cu prietenii, uneori chiar tineri care stăteau înainte într-un cămin studenţesc şi au lucrat pe perioada facultăţii, beneficiind şi de ajutor financiar din partea părinţilor în momentul achiziţiei. „Chiar dacă noua locuinţă poate avea o suprafaţă mai redusă decât una similară construită înainte de 1990, este o locuinţă proprie şi este nouă, iar rata lunară poate fi mai mică decât chiria.“

GABRIEL BOZIAN ESTE PROPRIETARUL AGENţIEI IMOBILIARE ABB UNITED şI VEDE NOUA TENDINţĂ DE PE PIAţA IMOBILIARĂ DREPT UNA ÎN CARE APAR şI ANOMALII. „Din păcate, acest lucru s-a întâmplat în cele mai multe cazuri în urma unui proces empiric şi nu a unuia raţional: micşorând suprafeţele, preţurile au devenit mai accesibile, cumpărătorii s-au putut încadra în programul Prima casă, iar TVA-ul era de numai 5%“, spune consultantul. Plafonul maxim pentru a beneficia de condiţiile programului guvernamental este de 66.500 de euro. El remarcă faptul că în cazul unor imobile noi nu suprafaţa este principala problemă, ci felul cum locuinţele au fost proiectate. „Am văzut bucătării puse pe o latură a camerei de zi şi numite pompos «în stil american».

Sau dormitoare în care trebuie sa treci prin pat ca să ajungi la geam. Unele au holuri înguste fără nici cea mai mică speranţă că ai putea încastra un dulap acolo“, spune Bozian, care le recomandă celor care vor să construiască imobile pentru clasa de mijloc „să intre în blocurile construite în perioada 1980-1990 ca să vadă cum se poate compartimenta un apartament cu o suprafaţă redusă.“

N ALT MOTIV PENTRU CARE BLOCURILE NOI CU APARTAMENTE MICI SE VÂND CA PÂINEA CALDĂ ESTE SCUMPIREA LOCUINţELOR DIN CELE VECHI. Astfel, preţurile solicitate pentru apartamentele vechi cu trei camere din Bucureşti au crescut cu 4,2% de la începutul acestui an, potrivit Indexului Imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker. Pentru prima dată în ultimii şase ani indexul indică cinci luni consecutive de creştere a preţurilor.

„O persoană care astăzi are doi-trei ani de experienţă în câmpul muncii şi optează pentru o garsonieră de 25-30 de metri pătraţi ar fi optat în 2008 pentru una de 45 de metri pătraţi, chiar dacă gradul de îndatorare era mult mai mare şi riscul era implicit mai ridicat. Toţi se bazau pe creşteri în viitor şi doreau chiar mai mult decât era necesar. Acum nu mai e aşa“, mai spune Gabriel Voicu.

În goana după preţuri mici, localităţile de la periferia Bucureştiului – Popeşti-Leordeni, Jilava, Domneşti, Bragadiru, Chitila, Roşu, Ştefăneşti sau Chiajna – au devenit dezirabile pe harta imobilară, confirmând tendinţa conform căreia preţul vinde.