849 de locatari trăiesc astăzi în Cartierul german. Bogdan Cernescu estimează că toate cele 489 de apartamente vor fi vândute până la finalul lui 2020. „Dar te interesează ce laşi în urmă, pentru că brandul îl vom mai folosi probabil la un moment dat. Şi atunci e bine să te ocupi, să laşi în urmă un lucru de calitate.“ Locuitorii sunt în general tineri, cu vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani. E vorba de tineri profesionişti, corporatişi sau familii cu copii. „Acum s-ar putea ca media de vârstă să se mai schimbe, pentru că încep să-şi aducă părinţii. E normal, pentru că au apărut copii.“

Pentru dezvoltator a fost important ca lumea să se cunoască, pentru că „poţi să ţii în viaţă asociaţia de proprietari, te ocupi de administrarea complexului, dar la un moment dat tu vei ieşi de aici. E foarte important ca asociaţia să ştie exact cu ce se confruntă, oamenii să se cunoască între ei şi să colaboreze şi să îşi administreze comunitatea”.

În momentul în care această comunitate începe să se organizeze e un semn bun, crede Bogdan Cernescu, argumentul fiind, din punctul său de vedere, că acest lucru înseamnă că se simt bine aici şi vor să stea pe termen lung. „Dar s-a investit major în a crea comunitatea asta de către dezvoltator, asta a fost una dintre noutăţile pe care le-a adus proiectul în piaţă, dincolo de aspectele tehnice. S-a creat genul de comunitate închisă unde ai oferit toate facilităţile pe care le puteai oferi. 40% din suprafaţa terenului a rămas spaţiu verde, iar dezvoltatorul a mai amenajat spaţii de joacă, o piaţetă şi zone în care să organizeze diverse evenimente ale comunităţii. Din 2008-2009, în German Rezidenz se organizează Oktoberfest, petreceri de Crăciun sau alte evenimente.

Zona Chitila se dezvoltă în continuare, spune managerul, şi e firesc să crească, pentru că accesul către centrul oraşului e mult mai facil. „Înainte de a mă alătura grupului, eu nu aveam o imagine foarte clară, dar venind aici în diferite zile ale săptămânii, la diferite ore, mi-am dat seama că se ajunge foarte rapid.” Din punct de vedere urbanistic, spune Bogdan Cernescu, oraşul se dezvoltă într-o direcţie corectă.

„Lucrurile au o logică şi o dezvoltare organică: în oraş se vor dezvolta zone în vecinătatea polurilor de birouri care s-au constituit sau sunt pe cale să se constituie, dacă e să ne uităm spre exemplu la Floreasca - Barbu Văcărescu. Mă aştept să se întâmple acelaşi lucru pe partea de vest, la fel cum mă aştept să se întâmple şi în tipul acesta de oraş-satelit al Bucureştiului, cum sunt Mogoşoaia, Chitila sau Otopeni, acolo unde deja infrastructura şi conexiunile s-au îmbunătăţit. Lucrurile cred că o să evolueze în paralel, pentru că a construi în centrul oraşului devine din ce în ce mai dificil, nu mai sunt atâtea loturi de teren disponibile”, explică el. „Ceea ce există disponibil e scump, şi trebuie să te gândeşti foarte bine dacă vrei să faci rezidenţial sau altceva acolo; partea de utilităţi devine problematică, noi n-am simţit-o în perioada 2008-2012 pentru că nu s-a construit foarte mult, dar acum reţelele încep să gâfâie. Furnizorii de utilităţi de tipul Enel trebuie să înceapă să construiască noi staţii de transformare, pentru că deja capacităţile existente sunt consumate. Apar constrângeri, unele pe care înainte nu le aveai. Erau capacităţi rezultate din dezafectarea fostelor fabrici şi aşa mai departe, dar acum acestea s-au dat, iar infrastructura trebuie să vină şi să crească în paralel. Acolo unde se va construi metrou sau unde se îmbunătăţeşte situaţia, acelea vor fi nişte zone favorizate din perspectiva dezvoltatorilor, pentru că există acces la transportul de bază. Dar lucrurile trebuie să aibă o logică: părerea mea este că nu o să mai poţi să mai construieşti în câmp. Consumatorul caută ceva anume, iar apoi urmează discuţia: pentru cine vrei să construieşti? Vrei upper market, mid market, vrei un produs de masă - suprafeţe mici, preţuri mici?”

Cumpărători se găsesc în orice nivel al pieţei, spune el; depinde cum te hotărăşti să poziţionezi produsul şi ce vrei să oferi.