Procentul de apartamente goale este mai mic în Asmita Gardens, plasându-se în jurul a 40%. Reprezentanta Premier Estate se aşteaptă ca vânzările de anul acesta să fie mai numeroase decât anul trecut. ”În medie, încheiem 14 contracte pe lună, un număr satisfăcător, în condiţiile în care vorbim de apartamente cu preţuri peste media pieţei.„ Firma a vândut anul acesta 92 de apartamente aflate în insolvenţă şi penthouse-ul în valoare de 372.000 euro aflat în cea mai înaltă clădire de locuinţe din ţară, în Asmita Gardens. Apartamentul este situat la etajul 25, la 92 metri de sol, şi a fost cumpărat de un australian; înainte de intrarea în insolvenţă apartamentul era la vânzare pentru 950.000 de euro. Insolvenţa nu a lovit însă doar proiectele din Capitală, alte exemple fiind Tătărăşti Arena din Iaşi, un ansamblu nefinalizat cu 144 de apartamente, Green Park Iaşi, cu 220 de apartamente finalizate şi alte construcţii în lucru, sau Silver Mountain, care are 158 de apartamente şi teren de 20 ha în Poiana Braşov.

În cadrul proiectelor aflate în insolvenţă, preţurile apartamentelor diferă în funcţie de caracteristicile fiecărui complex rezidenţial în parte.

”În medie, valoarea minimă a unui apartament aflat în portofoliul nostru este de 850 euro/mp, construit fără spaţii comune (pentru un apartament de două camere din Citadella Titan)„, spune Comşa. Valoarea maximă a unui apartament poate ajunge la 1.080 euro/mp construit, inclusiv terase (pentru un apartament de patru camere în Asmita Gardens). Chiar şi aşa, preţul final al apartamentelor aflate în insolvenţă este de regulă mai mare decât în cadrul ansamblurilor rezidenţiale mai noi, pentru că suprafeţele sunt mai mari, în medie, cu 30%. De pildă, un apartament cu patru camere în Ibiza Sol costă 149.000 de euro. După instalarea crizei, dezvoltatorii au preferat să construiască apartamente cu suprafeţe mai mici, pentru a avea un preţ pe măsură.

Mai exact, multe dintre locuinţele noi scoase la vânzare în ultimii doi ani de către unii dezvoltatori au suprafeţe similare celor construite înainte de 1989. Aşa-numitele cutii de chibrituri, de care cumpărătorii se fereau în urmă cu şase ani, sunt acum un real succes pentru cei care le vând. ”Lumea caută bloc nou şi se uită la preţ, iar suprafaţa nu e atât de importantă. Clienţii caută suprafeţe mai mici, de aceea avem şi apartamente cu două camere la 35 mp. Părerile sunt împărţite, dar până la urmă cererea dictează oferta„, spuneau anterior reprezentanţii Sud Rezidenţial, companie care gestionează mai multe proiecte în sudul Capitalei.

Revigorarea pieţei imobiliare, pe segmentul rezidenţial, se simte la nivelul întregii pieţe. Astfel, în Bucureşti, în primele şapte luni ale anului au fost scoase la vânzare peste 20.000 de apartamente, valoarea lor fiind estimată la 1,2 miliarde de euro; până la sfârşitul lui 2014 oferta ar putea atinge pragul de 2 miliarde de euro, potrivit unui raport al Imobiliare.net. ”Cifra este mai mare decât în 2013, dar mult mai mică faţă de valorile înregistrate în anii de boom imobiliar. În 2007, valoarea apartamentelor scoase pe piaţă în Bucureşti era de 2,7 miliarde de euro, iar în 2008 cifra a ajuns la 4,3 miliarde euro„, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar. Numărul de apartamente scoase la vânzare în Capitală în acest an este cu aproape 20% mai mare decât în perioada similară din 2007.

Un factor care imprimă dinamică pieţei imobiliare este şi relaţia dintre nivelul unei rate la credit şi cel al chiriei. În contextul scăderii costurilor pentru un credit, dar şi al stagnării pieţei închirierilor, rata unui credit pe 30 de ani pentru un apartament de două camere în Bucureşti se poate învârti în jurul a 250 euro pe lună, pe când chiria pentru un apartament similar ajunge la aproximativ 300 euro, arată reprezentanţii Adama.

Despre eventuale intrări în insolvenţă ale altor proiecte rezidenţiale, Andreea Comşa spune că este un lucru puţin probabil. ”Majoritatea celor care au fost construite în ultimii ani de boom imobiliar sunt deja în această fază, iar altele care au devenit neperformante au fost preluate amiabil de bănci şi sunt administrate tot de acestea.„

Una peste alta, numărul apartamentelor din proiecte rezidenţiale aflate în insolvenţă scade de la an la an. Dar lecţia oferită a fost dură, deopotrivă pentru cumpărătorii care au plătit bani pentru apartamente care nu au fost niciodată finalizate, dar şi pentru dezvoltatori şi finanţatori, care încearcă acum să-şi reducă pierderile.