Pe acelaşi principiu al concurenţei agresive a mizat şi Promenada, mallul deschis în ultima parte a anului trecut în Capitală, în urma unei investiţii de 130 de milioane de euro, aparţinând austriecilor de la Raiffeisen Evolution. Pentru primul an de funcţionare, previziunile indică încasări de 11 milioane de euro, aşadar este un drum lung până la amortizarea investiţiei.

Majoritatea centrelor comerciale de pe piaţă au fost ridicate cu bani împrumutaţi, iar reţeta de funcţionare se referă la rambursarea dobânzilor şi o mică parte a principalului. La scadenţă, proprietarii de malluri obţin o refinanţare, în cazul în care nu reuşesc să amortizeze investiţia. Iar calculele realizate de Ziarul Financiar arată că expunerea proprietarilor de malluri este de câteva ori mai mare decât cifra de afaceri realizată anul trecut. Cele mai îndatorate 20 de centre comerciale din România au datorii cumulate de aproape 1,9 miliarde de euro, de zece ori mai mari decât cifra lor de afaceri cumulată. Hora nu se rupe, iar bancherii preferă să refinanţeze proiectele. Cele mai mari datorii le au acum Cotroceni Park (220 milioane de euro), Palas Iaşi (215,6 milioane de euro), Plaza Mall (165,7 milioane de euro), Iulius Mall Timişoara (138,5 milioane de euro) şi Băneasa Developments (109,4 milioane de euro).

Chiar dacă din când în când este anunţată insolvenţa unui mall, exemplele sunt prea puţine. Şi asta pentru că, dacă s-ar pune lacătul pe uşile unor malluri, pierderile ar fi prea mari, pentru prea mulţi actori. Oradea Shopping City sau Galleria Arad, de pildă, au datorii de câteva zeci de ori mai mari decât încasările anuale.

Un alt exemplu al dezvoltării de proiecte pe propriii bani este şi fondul de investiţii NEPI cu Mega Mall, estimat de Ziarul Financiar la 150 de milioane de euro. Proiectul este dezvoltat pe platforma Electroaparataj, în Pantelimon, de NEPI şi Real4You. Fondul de investiţii a alocat alte circa 50 de milioane de euro pentru ridicarea Vulcan Value Center, pe platforma Vulcan, din Rahova (Bucureşti), centrul comercial fiind programat să-şi deschidă porţile în toamna acestui an.

”Băncile din România sunt extrem de prudente în a acorda credite pentru dezvoltare, în special pentru proiecte de retail, astfel că am decis să dezvoltăm proiectul de la Vulcan din fonduri proprii şi luăm în calcul refinanţarea investiţiei după finalizarea lucrărilor. Proiectul va fi inaugurat în septembrie„, a declarat Martin Slabbert, CEO al NEPI. Fondul de investiţii se finanţează de obicei prin emisiuni de acţiuni pe bursa de la Johannesburg, iar ulterior o parte din investiţii sunt refinanţate. Un exemplu în acest sens este creditul de 30 de milioane de euro contractat de NEPI de la UniCredit pentru clădirea de birouri The Lakeview din Bucureşti. n primăvara acestui an, Slabbert declara tot pentru ZF că şi proiectul Mega Mall va fi finanţat exclusiv din fonduri proprii. ”Nu avem nevoie de niciun cent din partea băncilor pentru Mega Mall„, susţinea Stabbert.

Piaţa românească are un dinamism pronunţat în ce priveşte creşterea suprafeţelor de spaţii comerciale. Un studiu realizat în 32 de ţări europene de compania de cercetare de piaţă GfK arată că în 2013 cea mai mare creştere a suprafeţei comerciale pe cap de locuitor a avut loc în Finlanda, Bulgaria, România şi Estonia. La nivel european, suprafaţa medie a spaţiilor comerciale pe cap de locuitor este de 1,11 mp.

Chiar dacă banii cheltuiţi de români sunt, în medie, de câteva ori sau chiar zeci de ori mai puţini decât media europeană pentru orice – de la pantofi şi haine, până la electrocasnice sau produse de uz casnic –, retailerii îşi fac calculele nu atât pentru azi, cât mai ales pentru mâine, când diferenţele faţă de alte pieţe ar urma să se reducă. n plus, sunt şi exemple de malluri care atrag milioane de clienţi. Băneasa Shopping City este mallul cu cele mai mari încasări de pe piaţa românească (41,6 milioane de euro în 2013), urmat de AFI Palace Cotroceni şi Iulius Mall Timişoara. Cele trei proiecte şi-au sporit pe parcursul ultimului an încasările, dar alte centre comerciale nu au avut un an la fel de bun, înregistrând scăderi. ntre acestea se numără Unirea Shopping şi Bucureşti Mall.

Una peste alta, sunt noi malluri care apar în peisajul comerţului românesc şi asta arată o dinamică: sunt oameni care muncesc la ridicarea lor, alţii vor fi angajaţi în magazinele care se vor deschide, iar alţii le vor vizita. Rămâne de văzut cât de mulţi bani vor cheltui.