Pentru prima sondă, s-au investit 7 milioane de euro, iar pentru următoarele două costurile vor fi de circa 5,5 milioane. Ultima este o sondă orizontală şi va fi cea mai costisitoare, de circa 20 de milioane de euro. Compania greacă urmăreşte să dubleze astfel producţia de petrol, estimată la circa 1.500 - 1700 de barili pe zi, potrivit spuselor lui Afendra. După explorări seismice pe teritoriul grecesc şi mai mult de 170 de sonde de explorare, Prinos este în prezent singurul depozit care produce petrol. Dacă acum acesta acoperă circa 1% din nevoile populaţiei, Afendra îşi aminteşte de o perioadă când aurul negru avea un debit mai mare în sondele greceşti: „În 1985, din Prinos plecau circa 30.000 de barili de petrol pe zi, dar, începând cu anii ’90, producţia a început să scadă„.  Din complex au plecat astfel circa 120 de milioane de barili de petrol, cu beneficii aduse guvernului grec de 500 de milioane de dolari, potrivit presei elene. Astăzi, aurul negru este pompat doar prin sondele construite de platforma românească, la un volum de circa 50 de ori mai mic decât al Petrom, la un nivel de 90.000 de barili pe zi. 

Contractul dintre Energean Oil & Gas şi GSP se întinde pe 120 de zile, cu posibilitatea de a fi extins, în funcţie de rezultatele obţinute. 87 de persoane lucrează încontinuu timp de 28 de zile pentru menţinerea circuitului, în ture de câte 12 ore sau „de câte ori e nevoie„, spune Stratulat. Sunt înlocuiţi apoi de dublurile lor de pe uscat. Chiar dacă, în general, „viaţa este grea pe platformă„, încearcă să o păstreze la limita normalităţii. Majoritatea cabinelor de dormit sunt dotate cu un televizor, dar există şi o sală specială în care pot urmări emisiunile în comun, există internet, o spălătorie, voice over IP pentru telecomunicaţii şi chiar şi o sală de fitness „pe care chiar o folosim, dacă ne gândim că fiecare dintre noi are rezervată o suprafaţă de 35 de metri din totalul platformei."

Coridorul îngust de pe care se intră în cabinele de dormit este prevăzut cu alarme roşii, pentru situaţiile de urgenţă, cam ca pe holurile Titanicului. La 11 dimineaţa, televizorul merge în gol, iar sala de fitness este goală. Lucrătorii din celălalt schimb se odihnesc. „Se doarme la pat cald, aşa spunem noi.„ Sorin Bădoiu, unicul medic de pe platformă, este singurul care nu doarme în cabina care îi serveşte şi de dormitor, şi de cabinet. Pentru el, este prima experienţă de acest tip şi recunoaşte că salariul l-a adus aici. Dacă un medic rezident poate să câştige pe uscat 1.200 de lei, în offshore suma este de zece ori mai mare. Trebuie să fie în alertă 24 de ore din 24, gata să acorde primul ajutor în caz de accident, dar are în agendă şi activităţi de rutină cum ar fi verificarea alimentelor şi curăţeniei la bord, testarea zilnică a calităţii apei şi probleme simple, de zi cu zi, ale lucrătorilor de pe platformă. Până acum, nu au existat accidente, dar fiecare om este conştient de riscuri: „Pe platformă e ca în Kosovo, peste tot sunt pericole, de la alunecatul de pe scări în mare până la emanaţiile cu sulf, care pot fi letale„. Echipamentele de urgenţă prevăzute cu aparate de respirat conectate la tuburi de oxigen sunt răspândite pe punte pentru cazul unei creşteri a concentraţiei sulfului. În cazul unei astfel de alarme, 15 minute este intervalul pe care îl au la dispoziţie pentru a ajunge în siguranţă, la 4-5 kilometri de platformă, cu bărcile de salvare cu care este prevăzută aceasta. 

Totuşi, chiar dacă majoritatea se gândesc la o astfel de situaţie la fiecare pas, ţin cont de prima regulă pe platformă: „Niciodată nu ne grăbim, în platformă sau în viaţă„ şi nu îşi regretă alegerea: „Salariile sunt mult mai mari decât pe uscat, iar piaţa merge în sus".

Pe lângă Fortuna, GSP mai are are o flotă de şase platforme de foraj marin, Saturn, Jupiter, Orizont, Atlas, Prometeu şi Britannia, şi nouă vapoare multifuncţionale. Compania şi-a bugetat afaceri de peste 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 70% faţă de anul anterior, şi un profit net de 38 milioane de euro. Contractele externe reprezintă motorul creşterii - în afară de cel cu Energean, compania are lucrări în Golful Mexic, Marea Nordului şi zona arctică.