"Cert este că Prispa o vom dezvolta noi pentru că nu ne interesează nici să vindem numele Prispa şi nici să vindem proiectul." Dar Prispa nu este singurul proiect din mintea studenţilor, ci doar începutul, pentru că în doi ani vor să ajungă la ediţia de la Versailles a Decatlonului Solar cu o casă nou-nouţă.

"Vom participa la concursul din Franţa. Putem merge şi cu o îmbunătăţire a aceluiaşi proiect, dar mai mult ca sigur se va adopta o abordare complet diferită. Echipa din Bucureşti vrea să continue. Nu toţi cei care au fost implicaţi în această ediţie de la Madrid vor rămâne implicaţi în proiect: unii au terminat facultatea, alţii se vor axa pe serviciu. Va începe în paralel recrutarea unor noi studenţi motivaţi astfel încât proiectul să-şi continue scopul educativ. Încă nu avem conturat noul proiect", spune Mihai. Pierre spune că nu va merge la Versailles, că acum are alte planuri, dar că va fi oricum alături de noua echipă. "Am făcut ce am făcut pentru a deschide o uşă. Noi vom rămâne aici, dar acum este rândul altor studenţi. Prispa a făcut o impresie foarte bună la Madrid", spune Pierre.

În afară de echipa din Bucureşti şi universităţile din Cluj au simţit tentaţia caselor solare, aşa ca în 2014 România ar putea avea şansa de a fi reprezentată la Decatlonul Solar de la Versailles de două proiecte.

"În afară de echipa din Bucureşti, se va forma cel puţin o alta la Cluj. Dacă se califică, pot participa la concurs oricâte proiecte dintr-o ţară, în limita celor 20 de echipe acceptate în concurs. Ar fi o mare reuşită pentru România să ajungă la nivelul de a merge cu mai multe proiecte. Spania a avut spre exemplu peste patru, Germania două, Franţa trei. Plus că ar apărea şi competiţia internă", explică Mihai. Deocamdată, direcţiile viitorului concurs nu au fost stabilite, dar mai mult ca sigur va fi vorba despre proiecte care să se adreseze mediului urban, nu rural, cum a fost ediţia de anul acesta de la Madrid. Cert este că atât cei care au participat la Madrid cu Prispa, dar acum se retrag, cât şi cei care se pregătesc pentru un nou Decatlon al caselor solare la Versailles în 2014 cred în acest concept, cred în faptul că raţiunea pură la un moment dat trebuie să-i determine pe oameni să trăiască în spaţiile de care au nevoie, nu în palate care consumă enorm, dar a căror utilitate este minimă. "Nu ştiu dacă va exista vreodată un sat Prispa şi nu ştiu dacă multiplicarea prototipului este neapărat cea mai bună imagine pentru satele noastre.

Dacă vorbim însă de sate cu construcţii adaptate şi ecologice, care consumă puţin şi produc energie verde, atunci da. Cred că se va realiza, pentru că sunt din ce în ce mai mulţi oameni interesaţi, atât beneficiari, cât şi firme de execuţie şi proiectare. Prispa a avut ca scop şi mediatizarea şi responsabilizarea socială. Acum se discută în cadrul echipei înfiinţarea unui departament de industrializare, adică nişte mini-echipe care să coordoneze şi să asigure consultanţa, eventual pe proiecte modificate", spune Mihai. Nici Pierre nu vrea un sat Prispa în întregime pentru că ideea nu este să renunţi la diversitate, ci să adopţi un model de trai sustenabil, prietenos cu mediul, lucru care până la urmă nu presupune niciun efort supraomenesc."Mi-ar plăcea să văd mai multe case Prispa în România, nu un sat numai cu case Prispa. Asta mi-ar plăcea. Să se ia bucăţi din acest proiect şi să fie multiplicate în cât mai multe case. Ideea pe care noi am încercat s-o promovăm este că poţi să trăieşti într-o casă mai mică, fără a face rabat de la confort. Acesta este mesajul", a încheiat Pierre. Casa Prispa are o suprafaţă construită de 116,8 metri pătraţi şi un consum de energie anual estimat de 6.435 kWh/an, în timp ce producţia estimată este de 11.594 kWh pe an.