Al doilea segment important în ordinea valorii în grupul de companii fondate de fraţii Bodea este metalurgia – care aduce venituri cuprinse între 15 şi 20 de milioane de euro, din care 99% este reprezentată de exportul în pieţe precum China, Uzbekistan sau SUA şi care a beneficiat de un nou concept care viza standardizarea instalaţiilor. Pe acest segment, fraţii Bodea au achiziţionat în 2010 un concurent elveţian ce avea şi o subsidiară în Statele Unite ale Americii şi un joint venture în China. Acum, pe plan global, vânzătorul instalaţiilor realizate pe acest segment este compania elveţiană. „Este mai uşor datorită imaginii şi percepţiei clienţilor, tehnica şi tehnologia elveţiană sunt recunoscute, astfel că facem proiectare şi management de contract cu echipele noastre din Elveţia, iar în România am păstrat producţia.“

Astfel, execuţia instalaţiilor – printre care şi tehnologia de vidare a oţelului patentată de fratele său - se realizează în România, însă vânzarea se realizează prin intermediul companiei elveţiene. „Trebuie să îmbini corect rigurozitatea elveţiană cu creativitatea românească. Nu putem spune că inginerii români sunt inferiori, dar modul cum este construit şi urmărit un proiect de către inginerii elveţieni este aparte, cum la fel trebuie să recunoaştem că inginerii români sunt mai creativi“. În Elveţia, au 15-20 de angajaţi, axaţi pe proiectare, vânzări şi management de contract, iar în SUA au doar un birou de vânzări cu patru angajaţi, iar engineeringul se face în mare măsură cu ingineri români.

A treia componentă ca importanţă din punct de vedere valoric pentru grup este cea a automatizărilor, unde cifra de afaceri este între 10 şi 15 milioane de euro. Dacă până anul trecut, toate aceste divizii funcţionau sub structura Adrem Invest, 2015 a fost primul an în care acestea au funcţionat sub forma unor companii de sine stătătoare, structurate în grupul ABBC. Unul dintre motivele reorganizării a fost achiziţia companiei elveţiene, pe seama dimensiunii globale a afacerii, care cerea o mai mare claritate în modul de organizare, potrivit lui Corneliu Bodea. Au decis reorganizarea într-un holding, pe care l-au domiciliat în Olanda. „Faptul că afacerile Adrem Invest sunt deţinute de o companie din Olanda nu au schimbat însă cu nimic structura acţionariatului şi nu aduc niciun beneficiu de taxe, acestea din urmă fiind plătite tot în România. Devenise însă dificil să explicăm de ce avem o divizie de automatizări industriale şi una de metalurgie, nu aveau legătură, modul cum am crescut venea din istoria şi din oportunităţile pe care le-am identificat de-a lungul timpului“. Şi-au propus să finalizeze această reorganizare până la sfârşitul lui 2013, dar în realitate divizarea s-a finalizat în august 2014, iar primul an în care holdingul va raporta rezultate financiare în noua organizare va fi 2015.

Planurile pentru anul următor descrise de Bodea se referă la restructurarea în cele mai mici detalii ale grupului, la stabilizarea businessului şi la axarea pe creştere. „Eu cred că 2016 va fi un an al procesului de restructurare şi de regândire a strategiei de creştere“, spune Corneliu Bodea, care consideră că atingerea veniturilor de 100 de milioane de euro în 2020 este un obiectiv tangibil, mai ales dacă vor fi atenţi la schimbările globale. „Mediul extern devine din ce în ce mai impredictibil şi nu ţine doar de România, ci de întregul context internaţional şi regional. Ar trebui să ne echilibrăm mai bine iniţiativele. Trebuie să ne uităm cu mare atenţie şi să construim strategii de lucru în mediu impredictibil“.

Fraţii Bodea se uită cu atenţie şi la ofertele de cumpărare venite de la fonduri interesate de achiziţia companiei, dar spune că nu au avansat discuţiile cu niciunul dintre acestea. „Nu am ajuns în momentul în care să ne dorim să ne retragem, credem că mai avem încă multe de construit şi inclusiv capacitate de a face lucrul acesta“. Bodea spune că în prezent nu se află în fază avansată de discuţii cu niciun investitor, deşi contactele între ei şi fonduri există în permanenţă; beneficiează în schimb de susţinerea băncilor Exim Bank şi Unicredit. „În viitor, nu excludem nimic, suntem în business, în afaceri, iar în afaceri ideile de dezvoltare şi creşterile apar mereu şi unele trebuie fructificate“.

Este încurajat în ce priveşte dezvoltarea companiei lor şi de etapa în care se află industria românească, despre care spune că trece printr-un proces de reconstrucţie: „Ţara a trecut printr-o moarte industrială. Acum a renăscut sau măcar pot spune că este mai eficientă decât cea de dinainte, dar are două etaje – etajul macro, unde depindem de două trei companii industriale mari şi celălalt, etajul micilor producători industriali, cu cifre de afaceri de 10 milioane de euro. Lipseşte etajul de mijloc, intermediar, al companiilor industriale cu cifre de afaceri cuprinse între 30 şi până în 100-200 de milioane de euro, aici este un vid“. Un vid pe care grupuri ca ABBC pot să construiască afaceri care să treacă de pragul de 100 de miloane de euro.