”Creşterea accelerată a numărului de puncte de reîncărcare se datorează în mare măsură iniţiativelor private ale unor agenţi economici, precum aceia care gestionează magazine de retail, restaurante sau hoteluri. Punctele de reîncărcare au acces public şi se adresează cu precădere clienţilor acestora„, se arată în Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România, document elaborat de Ministerul Energiei.

Nemţii de la Kaufland sunt un exemplu în acest sens, retailerul având un parteneriat cu Renovatio e-charge prin care a montat staţii de încărcare electrică în mai multe parcări din faţa magazinelor.

În România, Petrom, cea mai mare companie petrolieră locală, a lansat anul trecut un parteneriat cu Electrica privind montarea de încărcătoare electrice, Rompetrol a dechis la rândul său prima staţie electrică tot în 2017 şi recent MOL a făcut pasul prin montarea primului încărcător într-o staţie din Bucureşti.

De altfel, MOL, alături de nemţii de la E.ON, dar şi de anumiţi producători auto au primit anul trecut o finanţare europeană în valoare de 19 milioane de euro pentru proiectul NEXT-E, o iniţiativă care prevede montarea a 250 de încărcătoare electrice în şase state din regiune, din acestea 40 de unităţi urmând să fie montate în România.

”În România, din datele oficiale, se află în circulaţie aproximativ 10.000 de vehicule utilizând combustibili alternativi, inclusiv vehicule hibride. Raportat la dimensiunea parcului auto, se constată că numărul vehiculelor care utilizează combustibili alternativi în România este mult sub 1%„, se mai arată în documentul menţionat anterior. Lucrurile sunt abia la început.

Pe partea companiilor de utilităţi, eforturile sunt vizibile. De la furnizori simpli de energie, acum jucătorii de profil se ocupă şi de furnizarea de gaze, reparaţii, soluţii de eficienţă energetică.

”Dacă s-a spart conducta de apă noaptea şi nu ştii de unde se închide sau ai un scurtcircuit la panoul electric şi nu ştii pe cine să suni, Enel Asistenţă este serviciul de care ai nevoie“, se arată, de exemplu, pe site-ul Enel România, compania care deţine distribuţiile de energie din trei zone cheie: Muntenia Sud, Banat şi Dobrogea. ”Asistăm la eforturi ale companiilor de utilităţi din România de a deveni agile şi de a implementa soluţii de tip smart, de a oferi clienţilor palete largi de servicii pe lângă marfa numită electricitate, uneori şi gaz. Mai trebuie răbdare până când acest efort de transformare va aduce profituri clare. Este însă singura opţiune în contextul european şi mondial“, mai spune Valeriu Binig.

Iar această agilitate are o explicaţie foarte clară. Schimbările se simt, prima dintre ele fiind migraţia micilor consumatori de energie de la furnizorii tradiţionali spre companiile care au oferte mai bune. Deja, unul din zece consumatori casnici a ales un alt furnizor, intrând complet în piaţa liberă a energiei.

Spre exemplu, nemţii de la E.ON, care au pe plan local un business de peste un miliard de euro construit pe distribuţia şi furnizarea de gaze şi energie în zona Moldovei, au încheiat primele nouă luni ale anului trecut cu 6.700 de consumatori casnici mai puţini comparativ cu cei pe care-i aveau la finalul anului 2016. Desigur, E.ON are un portofoliu de peste 1,3 milioane de consumatori casnici, aşa că pierderea celor 6.700 de conturi ar putea să nu fie considerată dramatică. Pe de altă parte însă, Engie România, fostul GDF SUEZ Energy România, cel mai mare distribuitor local de gaze naturale, a ajuns după primele nouă luni ale anului trecut la 5.500 de clienţi casnici, cam cât a pierdut E.ON, fără ca acest lucru să implice faptul că toţi clienţii au migrat dintr-o parte în alta.

”Comunitatea“ de 5.500 de clienţi nu pare semnificativă dacă este raportată la cei aproape 9 milioane de consumatori casnici de energie, câţi sunt în România. Dacă îi comparăm pe cei 5.500 de clienţi cu cei 250 pe care Engie îi avea la finalul anului 2016, creşterea devine semnificativă.

În alte cazuri, creşterea portofoliului de clienţi este şi mai agresivă. RCS&RDS, operatorul de cablu care este activ pe această

piaţă prin brandul Digi Energy, avea la finalul primelor nouă luni ale anului trecut circa 62.000 de clienţi casnici în portofoliu. În 2015 avea numai 52.

Clienţii care fac acum primele mişcări vor fi primii care îşi vor monta panouri solare pe case sau care vor face investiţii în soluţii de stocare eficiente pentru ca la final să se rupă complet de distribuţia de energie. Probabil, mulţi dintre aceştia au deja o maşină electrică în garaj.

Deşi era un scenariu greu de imaginat în urmă cu câţiva ani, cea mai mare ameninţare pentru coroana de monopol a giganţilor din utilităţi ar putea deveni chiar micul consumator. Cine ar fi crezut?