Un alt proiect blocat este cel al reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, proiect de 4 miliarde de euro, in care statul si-ar dori pachetul majoritar, insa nu are bani.

Ministrul economiei a declarat in repetate randuri ca isi doreste reducerea acestei participatii, aceasta fiind a doua razgandire din partea statului roman, dupa ce acesta a trecut de la o participatie de 20% la una de 51% in detrimentul celor sase investitori privati agreati in proiect. Razgandirea statului a costat insa doi ani de intarziere a proiectului si intarzierea continua.

In acest timp, productia de energie locala se dezechilibreaza - pentru ca daca productia nu a mai crescut, consumul a crescut si inca va mai creste -, iar Romania importa din ce in ce mai multa energie pentru a-si acoperi necesarul. Singurele investitii care prind contur in productia de energie sunt centrala pe gaz de la Petrobrazi (investitie a OMV Petrom) si parcul eolian de la Fantanele (investitie a CEZ).

In ultimii 15 ani, Romania a cheltuit insa zeci de milioane de euro pe strategii pentru sectorul energetic. Fie ca s-au numit strategii globale pentru sectorul energetic, fie au fost studii de fezabilitate pentru privatizari sau pentru parteneriate public private, studiile au avut in comun, in majoritatea cazurilor, lipsa aplicarii lor. Fiecare guvern a avut propria strategie si niciuna dintre acestea nu s-a pus in aplicare, astfel ca Romania produce acum mai putina energie decat in urma cu 15 ani, in conditiile in care consuma cam tot atat ca in anii '90. Asa cum arata datele Eurostat, in comparatie cu alte state est-europene, care au folosit venirea investitorilor straini in regiune sau banii din fonduri europene pentru dezvoltarea productiei de energie si pentru a deveni mari exportatori (precum Bulgaria sau Polonia), Romania a mentinut acelasi nivel de productie, chiar daca dezvoltarea economica a impulsionat consumul de energie.