Pe de altă parte însă, cel puţin în cazul Arcelormittal România, lipsa investiţiilor îşi spune cuvântul. Deşi compania se plânge de scăderea comenzilor, potenţiali clienţi, aşa cum este Dacia, trebuie să importe tablă pentru maşinile de la Mioveni pentru că produsele ArcelorMittal nu se ridică la standardele cerute de constructorul auto.

Situaţia din România nu a fost însă singulară, mai multe state europene luând decizia de a retrage sprijinul pus la dispoziţia industriei verzi de teama de a nu crea şomaj suplimentar prin plecarea marilor industriaşi.Decizia luată de România a fost de a amâna acordarea unui număr de certificate verzi, în funcţie de tehnologie, începând de la 1 iulie anul acesta, investitorii urmând să-şi recupereze sumele în perioada 2017-2020.

De exemplu, dacă un producător de energie eoliană primea până la începutul lunii trecute câte două certificate verzi pentru fiecare megawatt/oră injectat în reţea, de la 1 iulie nu mai primeşte decât o singură unitate, celălalt certificat urmând să fie recuperat din 2018. Pentru energia solară, reducerea a fost de la şase la patru certificate verzi, recuperarea acestora urmând să aibă loc din 2017.

Revenim însă la factura apartamentului cu două camere din Bucureşti. Cum s-a văzut această modificare de la 1 iulie? În loc de cei 10 lei fără TVA pentru certificate verzi, din iulie apartamentul cu două camere mai are de plătit 7,6 lei pentru eoliene sau solare, adică mai puţin cu 25%.

IN MOD NORMAL, DACĂ TOATE CELELALTE COMPONENTE S-AR FI PĂSTRAT LA FEL, factura pentru luna iulie ar fi trebuit să fie cu 4% mai mică faţă de cea pentru iunie. A apărut însă o nouă categorie de costuri numită liberalizare.

De la 1 iulie s-a activat prima treaptă din calendarul de liberalizare a preţurilor la energie la care s-a angajat România în faţa finanţatorilor săi externi, întregul proces urmând să se finalizeze la sfârşitul anului 2017. Reţineţi acest an! Noua categorie evidenţiată în factură se numeşte energie activă pentru componenta de piaţă concurenţială. Practic, dacă până acum populaţia era alimentată cu un coş de energie stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, de la 1 iulie 10% din cantităţile livrate de clienţilor sunt luate direct din piaţa concurenţială, restul de 90% continuând să fie reglementat. Treptat, la finalul anului 2017 populaţia va fi alimentată cu energie numai din piaţa liberă.

Problema este că deşi furnizorii spuneau că de la 1 iulie facturile vor scădea datorită faptului că pe piaţa liberă preţurile sunt în picaj pe fondul cantităţilor mari de energie ieftină hidro şi verde, în realitate lucrurile stau diferit.De exemplu, în iulie preţul pe 1 kWh luat din piaţa concurenţială a fost de 0,41 lei, potrivit unei facturi emise de Enel, în timp ce preţul energiei din coşul reglementat era de 0,35 lei / kWh, preţ care include şi tariful de distribuţie. Astfel, factura a scăzut cu doar 2,5% în iulie faţă de iunie. „În ultima vreme şi preţurile au început să mai crească pe piaţa liberă. Acest preţ include şi dezechilibrele, şi distribuţia„, spune Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste din cadrul CEZ România.

Cum scăderea facturilor la energie a fost posibilă prin amânarea certificatelor verzi de la 1 iulie, aceste unităţi neacordate se strâng într-un cont. Potrivit datelor publicate de Transelectrica, investitorii au primit în iulie peste 607.000 de certificate verzi din cele 968.000 cuvenite, restul de aproape 361.000 fiind amânate şi urmând a fi recuperate în perioada 2017-2020.

Datele de pe bursa de energie OPCOM arată că pentru luna iulie preţul mediu de tranzacţionare a certificatelor verzi a fost de aproximativ 40 de euro pe unitate, ceea ce înseamnă că investitorii nu au mai primit certificate în valoare de 14 milioane de euro pentru energia produsă luna trecută.Circa 60% din această sumă le-ar fi revenit investitorilor în proiecte eoliene, în timp ce 32% ar fi trebuit să intre în contul producătorilor de energie fotovoltaică.

În total, în toată perioada în care va funcţiona această amânare, potrivit calculelor făcute pe baza datelor din Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), se va aduna o datorie de peste un miliard de euro pe care statul român va trebui să le-o returneze investitorilor în energia verde. Vă mai amintiţi de anul 2017? 

Acesta este anul de când România va trebui să înceapă să le plătească investitorilor în regenerabile banii pe care i-a amânat acum şi tot atunci facturile la energie pentru populaţie vor fi complet ieşite de sub protecţia Autorităţii Naţionale de Reglementare din domeniul Energiei. De unde vor veni acei bani şi cum va arăta oare atunci factura apartamentului cu două camere?