Potrivit celor mai recente informaţii, din cele 240 de turbine eoliene care au împânzit comunele dobrogene Fântânele şi Cogealac, cehii deja au instalat 234 de turbine de 100 de metri înălţime, ceea ce a plasat România pe prima treaptă în clasamentul european al celor mai mari parcuri eoliene pe uscat.

"Eolienele sunt remunerate în mod rezonabil. Dintre toate regenerabilele, eolienele sunt opţiunea cea mai ieftină pentru România", spune Adrian Borotea, directorul de afaceri corporatiste din cadrul CEZ România.

Borotea scoate astfel în evidenţă încă o dată adevăratul magnet care i-a atras pe investitori aici, dincolo de vântul puternic din România. Schema de sprijin pusă la dispoziţie de statul român pentru a recompensa investiţiile în energia regenerabilă este una dintre cele mai generoase la nivel european, iar acest lucru se vede clar în boom-ul înregistrat în acest domeniu.

Datele Transelectrica arată că dacă în 2011 funcţionau 826 MW în parcuri eoliene, deja la finalul lunii octombrie anul acesta capacitatea "morilor de vânt" ajunsese la peste 1.450 MW, adică aproximativ cât cele două reactoare de la Cernavodă, iar până la sfârşitul anului ar putea ajunge la 2.100 MW. Practic, în 2012 se vor monta aproape 1.300 MW în parcuri eoliene, record pentru această industrie, valoarea investiţiilor fiind de circa 2 miliarde de euro. Saltul este semnificativ dacă se ţine cont de faptul că la finalul anului 2009 în România funcţionau numai 14 MW în parcuri eoliene.

"În anumite momente, puterea centralelor eoliene a început să fie redusă pentru a nu crea probleme în sistem", a mai spus Borotea, arătând pe de o parte dimensiunea demnă de luat în calcul a investiţiilor din acest sector, dar şi faptul că în lipsa unor capacităţi de echilibrare energia eoliană foarte variabilă ar putea produce probleme serioase sistemului energetic.

Dincolo de confirmarea potenţialului eolian, anul 2012 a dus la conturarea unui nou boom, cel al proiectelor solare, copilul răsfăţat al energiei regenerabile când vine vorba de sistemul de sprijin cu care acest domeniu este alintat. Datele Transelectrica sunt din nou grăitoare. La finalul anului trecut în România funcţiona doar un MW în parcuri solare. La sfârşitul lunii septembrie 2012, în România erau deja 13 MW instalaţi, ceea ce înseamnă că în această perioadă s-au realizat investiţii noi de 24 de milioane de euro. Şi în centrale hidroelectrice de mici dimensiuni s-au făcut câţiva paşi. Dacă la finalul anului trecut erau cam 381 MW montaţi în acest unităţi, cele mai multe aflându-se în portofoliul Hidroelectrica, după primele nouă luni din acest an capacitatea micilor hidrocentrale a crescut la 420 MW. Potrivit informaţiilor disponibile, pentru a monta 1 MW nou într-o microhidrocentrală investiţia se ridică la circa 1,8 milioane de euro. Proiectele de producere a energiei electrice din biomasă prind şi ele contur, după ce în primele trei trimestre au atras investiţii de peste 25 mil. euro. Dacă se trage linie şi se adună, România va termina anul acesta cu circa 2.000 MW nou-nouţi, ceea ce reprezintă un record absolut al ultimilor 22 de ani în ceea ce priveşte capacitatea instalată, dar şi un record de investiţii de peste 2,6 miliarde de euro. Singura întrebare care se ridică acum este când va putea depăşi România acest an al luminii.