PRACTIC, IDEEA UPTIM ESTE UN FEL DE REABILLITARE TERMICĂ FACUTĂ ÎNSĂ CA LA CARTE, nu doar prin placarea cu polistiren a faţadelor, fără a lua în calcul nimic altceva.

„Atuul proiectului constă în implicarea directă a beneficiarilor, prin intermediul Federaţiei Asociaţilor de Locatari Timişoara, federaţie care şi-a manifestat sprijinul pentru demersul nostru. Faptul că mediul universitar propune un asemenea proiect, până la urmă social, economic şi inovativ, în deplină colaborare cu potenţialii beneficiari naşte un tip de educaţie prin puterea exemplului„, crede Popov.Echipa din Bucureşti ia în calcul spaţiile mici de construcţie pentru o casă, spaţiile urbane.

„Conceptul în jurul căruia gravitează propunerea noastră pentru Solar Decathlon 2014 este cel de locuinţă urbană care se poate adapta la condiţii de climă şi sit sau la necesităţi în schimbare ale utilizării. Proiectul propune o soluţie la problema densităţii urbane din inima Bucureştiului, luând în calcul spaţiile mici de construcţie„, spune Mihai Toader-Pasti, project managerul Team Bucharest 2014.

CUM VOR ARĂTA ÎN SCHIMB PROIECTELE LA FINALIZARE, este o întrebare la care răspunsul va veni abia anul viitor, toate aceste idei, fie că este vorba de echipa Bucureştiului sau de cea a Timişoarei, fiind deocamdată într-o fază embrionară.

„Mai sunt 15 luni până când va trebui să avem prototipul în TIR-uri, în drum spre Versailles, ceea ce înseamnă că până la sfârşitul lunii august vom avea proiectul locuinţei destul de clar, putând apoi să ne concentrăm pe strângerea fondurilor şi detaliere tehnică, pentru ca la începutul lui 2014 să construim prototipul în România. Acesta va fi primul test al locuinţei solare, o vom monitoriza şi vom putea ajusta pentru ultima dată detaliile proiectului înainte de competiţia din Franţa„, explică Mihai Toader-Pasti.

SITUAŢIA ESTE SIMILARĂ ŞI PENTRU UPTIM. „Am trecut de prima etapa, cea a propunerilor tehnice. Urmează o serie de 6 predări în decurs de 14 luni până în luna iunie când vom expune prototipul la Versailles„, a precizat la rândul său Miodrag Popov.

Cert este că la Versailles cele două echipe din România vor avea de înfruntat o competiţie mult mai dură decât cea din Madrid pentru că este un număr mai mare de concurenţi.

În total, 44 de echipe de studenţi din toată lumea s-au înscris la această competiţie, din care numai circa jumătate vor merge mai departe.

„La ediţia din 2014 sunt înscrise 27 de echipe de pe întreg globul, dintre care 20 calificate direct, iar 7 echipe complementare care au acelaşi statut ca şi cele calificate direct şi care pot intra oricând în concurs. Noi ocupăm poziţia 3 pe lista complementară. Competiţia se va da între toate echipele„, spune Miodrag Popov. Team Bucharest 2014 a fost calificată direct.

Marele hop sunt însă banii. Anul trecut Prispa a făcut rost de banii necesari pentru a ajunge la Madrid abia pe ultima sută de metri după ce o familie din Bacău a cumpărat proiectul. Costurile totale pentru dezvoltarea Prispa s-au ridicat la  250.000 de euro. Pentru anul viitor efortul va fi tot semnificativ pentru că Team Bucharest 2014 spune că întregul cost al proiectului, nu doar al prototipului, ar ajunge la 600.000 de euro în timp ce upTIM are nevoie de 150.000 de euro numai pentru prototip.

„Lupta cea mai mare pentru fiecare echipă în parte este să reuşească să strângă resursele financiare şi logistice pentru a ajunge cu prototipul în Franţa", a conchis project managerul de la upTIM.