Cei doi mărturisesc că unul dintre motivele pentru extinderea prin intermediul sucursalelor se leagă de necesitatea de a câştiga mai multă credibilitate în faţa clienţilor de acolo. „Ca antreprenori români, atunci când mergem în afară ducem două lupte: cea clasică, de a fi mai performant, mai bun, de a câştiga un business, dar şi lupta de a combate toată imaginea negativă adusă de greşelile generaţiilor anterioare”, descriu fraţii Cernătescu în lucrul cu companiile străine de până acum.

Oferă ca exemplu o prezentare pe care au ţinut-o pe Skype unui client din Anglia a unui proiect pe care l-au câştigat. „Le-am prezentat portofoliul, iar a doua zi au venit aici. Voiau să vadă dacă este pe bune ce facem în România”. Prima luptă pe care spun că o au de dus este una legată de percepţii: „În primă fază te lupţi cu percepţiile – noi ni le-am asumat; într-o discuţie cu un client din Olanda, ne-a spus: «Voi aveţi o experienţă foarte mare în a privi doar spre Vest şi cu asta vă luptaţi, băieţi»”, descrie şi Andrei Cernătescu o discuţie cu un client olandez. Pe de altă parte, după experienţa lucrului cu românii, clienţii s-au dovedit mulţumiţi. „Vorbim limba engleză foarte bine, spre deosebire de Polonia, de pildă, şi suntem mai multitasking decât vesticii; apreciază la noi faptul că suntem dispuşi să facem mai mult decât ceea ce scrie în contract; la ei, la finalizarea orelor de muncă, la 5-6 pleacă toţi”, descriu cei doi câteva din plusurile apreciate de clienţii internaţionali.

În sens invers, au făcut şi ei propriile observaţii legate de modul de lucru cu românii şi cu vesticii: „Dacă clienţii români deseori îşi spun preferinţele legate de cele mai mici detalii ale proiectelor, expaţii au cultul expertului sau consultantului, te ascultă şi te lasă să faci cum consideri tu mai bine”. Diferenţele nu se opresc însă aici. „Majoritatea clienţilor din vest spun aşa: «am o urgenţă foarte mare, un buget mic şi îmi trebuie repede. Am 50.000 de euro şi îmi trebuie în două luni», asta înseamnă urgenţă mare şi buget mic pentru ei; aici: «am o urgenţă foarte mare, am câteva sute de euro, îmi trebuie mâine»”, descriu antreprenorii extremele observate, fără să generalizeze.

Următoarea piaţă pe care vor să se extindă este în Germania, iar cei doi spun că în prezent poartă discuţii în acest sens; planurile de deschidere se vor concretiza până la finalul acestui an sau  începutul lui 2017. Anul viitor însă vor să bifeze şi Emiratele Arabe Unite, prin deschiderea unui birou în Dubai. „Nu e foarte dificil, sunt, în mod clar, bariere culturale, dar au o deschidere foarte mare către business, nu sunt aşa protocolari ca vesticii de la noi, businessul e o oportunitate pentru ei.” Prin prisma întâlnirilor anterioare avute în Dubai şi Abu Dhabi, observă că acestea sunt interesate de dezvoltarea în zona IT – fie că vorbim despre strategie, creaţie, digital. Şi-au propus ca toate aceste sucursale să fie lansate în colaborare cu un partener local, cu cunoştinţe în e-business.

Un alt proiect lansat de fondatorii Infinit Solutions în perioada care s-a scurs de la primul interviu din Business Magazin este Infinit Academy, o şcoală prin care organizează cursuri structurate în zona de digital de construcţie, strategie, şi pe online (media, marketing, data analitycs etc.); completate de cursuri specializate pentru C-level, adresate directorilor executive ai unor companii mari, unde discută, de pildă, despre managementul inovaţiei, despre cum se pot modifica modelele de business astfel încât acestea să fie mai adaptate vremurilor actuale. „În spatele unor uşi închise, un domn foarte dur care conduce o companie foarte mare întreabă: ce e social media şi de ce se vorbeşte atât în board despre ea?”, îşi aminteşte amuzat despre discuţia cu unul dintre cursanţi. Cursurile sunt gratuite pentru studenţi; iar specialiştii care participă la acestea plătesc pentru două zile de curs 350 de euro plus TVA, iar pentru rezervările timpurii, 300 de euro. Pentru conţinutul acestora, ei oferă ca exemplu un curs care a avut loc în ziua interviului, axat pe user experience. Spun că au avut până acum câteva zeci de cursanţi – majoritatea marketing manageri, brand manageri, general manageri şi proprietari de companii mici şi mijlocii.

Din discuţiile avute până acum atât cu cursanţii, cât şi cu clienţii, fraţii Cernătescu observă că minusul cel mai important pe care îl au companiile este că nu au reuşit să îşi construiască echipe funcţionale native digitale: „Sunt în continuare enclave - vânzările, marketingul, managementul, financiarul; dacă fac un proiect, fiecare departament îşi aduce aportul separat. Cei care au succes sunt cei care reuşesc şi într-o campanie, orice acţiune tactică în digital, să-ţi pună la masă, în aceeaşi cameră în acelaşi timp, marketingul, cu IT-ul, cu vânzările, toată lumea să fie într-o echipă înţelegând că mediul digital îi uneşte pe toţi.” De altfel, crearea de echipe în interiorul companiilor cu care lucrează reprezintă unul dintre obiectivele lor: „Echipe diversificate din punctul de vedere al abilităţilor, cunoştinţelor, credem foarte mult în a pune oameni diferiţi la masă şi în a crea un scop comun”.

Alexandru Cernătescu descrie schimbările prin care trece acum piaţa de publicitate prin comparaţia cu modalităţile de alergare: „Lumea advertisingului funcţiona înainte în regim sprint: comunica unilateral – hai să vindem, băgaţi un spot TV, daţi-i push – consumatorul stătea acasă, se uita la TV, primea informaţia, se ducea a doua zi şi cumpăra. Sprintul înseamnă publicitate clasică: rezolvi problema de vânzare împingând reclama”. Sprintul a fost însă înlocuit în prezent de maraton. „În fiecare zi alergăm foarte mult, constant, cu o viteză mai mică. Suntem acolo, prezenţi tot timpul, întâmpinăm consumatorul, cadenţa e precisă. Aici a fost de fapt dificultatea foarte mare a pieţei şi unii nu s-au adaptat, în continuare încearcă să adreseze probleme de brand cu sprinturi.” Potrivit lor, dacă o campanie începe într-o zi la ora 9, într-un fel, până la ora 12 ar trebui schimbată de 10 ori, la 6, din nou, peste noapte, de încă alte câteva ori. „Nu poţi mâine să cumperi 600 kg de TV, un milion de impresii. Nu funcţionează, când stă la TV, stă şi pe telefon.” Cei doi fraţi spun că este dificil să estimeze valoarea totală a pieţei de digital, dar o valoare cumulată a cifrelor de afaceri a agenţiilor de digital se situează între 15 şi 20 de milioane de euro.