Disputa Apple - FBI: o întrebare simplă cu un răspuns extrem de complicat

Autor: Bogdan Angheluţă Postat la 02 martie 2016 676 afişări

În anul 2010, Apple a început să investească consistent în metode prin care datele personale ale utilizatorilor să nu poată fi accesate nici măcar de compania producătoare. Părea o idee incomodă, pentru că un proprietar de iPhone nu ar mai fi putut recupera parola de la Apple în cazul în care o pierdea, iar siguranţa datelor nu reprezenta un subiect prea important la acea vreme, cel puţin pentru oamenii de rând.

Disputa Apple - FBI: o întrebare simplă cu un răspuns extrem de complicat

Acest război al cuvintelor subliniază importanţa pe care opinia publică o va avea în decizia luată în acest caz; în termeni foarte simpli, este o înfruntare între dreptul la intimitate şi renunţarea la acesta pentru siguranţa personală.

Cook, după cum a explicat angajaţilor săi, este convins că o dezbatere publică va da câştig de cauză Apple, având în vedere cantitatea tot mai mare de informaţii confidenţiale pe care oamenii la păstrează în telefon, precum şi o anumită reticenţă la modul de operare al guvernului. CEO‑ul Apple insistă asupra consecinţelor pe termen lung pe care o decizie nefavorabilă companiei sale le-ar putea avea: „La mijloc se află securitatea datelor păstrate de sute de milioane de oameni care respectă legea, iar acest caz poate crea un precedent periculos care va ameninţa libertăţile civile ale tuturor cetăţenilor“.

Termenul de lege comună („common law“) se referă la decizii emise de judecători în cadrul unor anumite speţe, dar care pot avea efect aspra unor cazuri viitoare. Este cea de-a treia ramură a sistemului legal american, pe lângă normele adoptate în urma procesului legislativ şi cele promulgate de executiv. Mai exact, conceptul de precedent înseamnă că diferite cazuri cu elemente comune pot fi judecate în mod similar.

„Deşi în cazul San Bernardino victimele au fost oameni nevinovaţi, el aduce în discuţie ideea că avem atât de multă tehnologie care creează tensiuni între două dintre valorile fundamentale ale statului american: intimitatea şi siguranţa. Problema nu ar trebui rezolvată de o corporaţie care vinde lucruri pentru a supravieţui, dar nici de FBI, care anchetează lucruri pentru a supravieţui; problema ar trebui decisă de americani, pentru că doar ei pot alege cum vor să fie guvernaţi într-o lume care ne este necunoscută“, a spus Comey.

„Prin compromiterea securităţii informaţiilor personale se poate ajunge la punerea siguranţei personale în pericol. Nu putem ajuta guvernul pentru că nu avem acces la aceste date. Dacă dezvoltăm un mod de a intra în telefonul cuiva pentru acest caz, acel mod va exista şi pentru personajele negative, inclusiv criminalii cibernetici“, a replicat Tim Cook.

Directorul FBI prezintă lucrurile dintr-o altă perspectivă, şi anume că acesta este un caz unic şi ieşit din comun: „Procesul San Bernardino nu se referă la crearea unui precedent sau la transmiterea unui mesaj“, a explicat Comey. „El se referă la victime şi la justiţie; 14 oameni au fost ucişi şi mulţi alţii şi-au văzut vieţile distruse. Acestora le datorăm o investigaţie completă şi atentă.“

Strategia FBI faţă de acest caz a fost una corectă, şi s-ar putea ca acest lucru să fie ceea ce le aduce câştig de cauză: ei au cerut companiei ceva foarte specific. Apple trebuie să dezvolte un sistem de operare alternativ, pentru un singur telefon, care să ajute guvernul să obţină datele din respectivul dispozitiv. Natura limitată a cererii a ajutat autorităţile să prezinte cazul ca o excepţie, fără implicaţii dincolo de situaţia de faţă.

Un sondaj realizat de compania Pew Research Center a dezvăluit că 51% dintre americani cred că Apple ar trebui să se supună ordinului judecătoresc, 38% sunt împotriva acestei idei, iar 11% nu sunt hotărâţi. Importanţa cazului a fost însă evidentă: 75% din cei intervievaţi cunoşteau problema, iar 39% cunoşteau detaliile în profunzime.

În noiembrie 2015, biroul procurorului general din Manhattan, Cyrus Vance Jr., a făcut public un raport care specifica existenţa unui număr de 111 cazuri în care care autorităţile nu au putut obţine accesul la datele dintr-un telefon, chiar dacă de fiecare dată a existat un ordin judecătoresc pentru acest lucru. „Trebuie să înţelegem că dacă nu oferim acces la aceste dispozitive, siguranţa publică va avea de suferit“, a explicat Vance. „Iar companii precum Apple sau Google trebuie la rândul lor să înţeleagă că siguranţa publică nu e treaba lor, ci a autorităţilor.“

Părerile sunt şi ele împărţite; generalul Michael Hayden, fost şef al NSA (Agenţia Naţională de Securitate), a surprins pe toată lumea lând partea celor de la Apple: „Ştiu că datele criptate reprezintă o provocare majoră pentru cei de la FBI. Dar cred totuşi că acest lucru e mai bun pentru siguranţa americanilor decât alternativa: o supercheie“.

„Cred că în cazul anumitor investigaţii, datele de pe telefon pot fi de folos autorităţilor“, scrie Richard Quest. „Dacă le refuzăm accesul la acele date, nu mai avem dreptul de a ne plânge atunci când ce e mai rău se întâmplă. Alegerea nu este una simplă; trebuie să ne întrebăm care este preţul pe care suntem dispuşi să îl plătim pentru dreptul la intimitate în această eră digitală.“

Dilema, spune Quest, e următoarea: „Ce preţuim mai mult: securitatea datelor personale sau riscul de a nu ajuta agenţiile guvernamentale să prevină crime sau atentate? Sau, mai simplu, în cine aveţi mai multă încredere atunci când vine vorba de siguranţă: Apple sau FBI?“.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/disputa-apple-fbi-o-intrebare-simpla-cu-un-raspuns-extrem-de-complicat-15092843
15092843
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.