„Teoretic, sănătatea ar trebui să fie un domeniu nonprofit. Există două tipuri de investitori: cei strategici şi cei de portofoliu. Investitorii strategici înţeleg că există o limită a profitabilităţii în domeniu care e undeva la 10%, iar dincolo de această limită începi să lezezi fie interesul pacientului, fie interesul medicului, doar ca să storci tu mai mult profit„, spunea recent în Business Magazin fostul CEO al Regina Maria, Ionuţ Pătrăhau, care a dechis un proiect nonprofit în neurochirugie în cadrul spitalului Monza din Bucureşti, alături de medicul Sergiu Stoica. Media EBITDA în România în servicii medicale private se situează în jurul pragului de 13%, iar ţinta din piaţă pentru anul în curs este de 15%, conform estimărilor sale. „Fondurile de investiţii au plătit scump în 2008-2009 atunci când au cumpărat (clinicile deţinute de antreprenori locali - n.r.) şi acum vor să îşi scoată banii şi nu au altceva de făcut decât să stoarcă fără să le pese de pacient„, observa Pătrăhău.

SPITALUL NONPROFIT ANADOLU DIN ISTANBUL PLĂTEŞTE ANUAL 1,2 MILIOANE DE DOLARI PENTRU AFILIEREA LA JOHNS HOPKINS MEDICINE DIN NEW YORK, însemnând o componentă fixă de 750.000 de dolari care permite auditarea indicatorilor, compararea cu cifrele din SUA şi instruirea medicilor turci în centrele medicale ale americanilor. Potrivit publicaţiilor de specialitate, Anadolu Medical Center s-a clasat anul trecut pe locul al nouălea în topul furnizorilor de servicii medicale la nivel mondial. De asemenea, centrul medical s-a situat pe locul întâi în top zece spitale care au primit cel mai mare număr de pacienţi străini din Turcia, circa 500 săptămânal, potrivit „Raportului de Evaluare a Turismului Medical„, realizat de Ministerul Sănătăţii în 2013. Operatorul de servicii medicale private Anadolu, care deţine un spital cu peste 200 de paturi, atrage săptămânal 40-50 de pacienţi români, care reprezintă 30% din numărul de pacienţi internaţionali ai acestuia şi o treime dintre românii care se tratează în Turcia. Spitalul are venituri anuale de 130 de milioane de dolari, iar 35% din această sumă provine de la pacienţii internaţionali. Românii se află pe locul doi în topul pacienţilor internaţionali care ajung la Anadolu, după irakieni.

În 2013, pacienţii români au făcut 5.200 de examinări la Anadolu. În ultimii 5 ani, numărul total al pacienţilor români a crescut, în medie, cu 47%. 60% dintre pacienţii români care au venit în 2013 la Anadolu s-au tratat în cadrul Institutului Oncologic, însemnând oncologie medicală, radioterapie oncologică şi chirurgie oncologică. Restul pacienţilor au fost trataţi la chirurgie generală, ginecologie, urologie sau hematologie. Cele mai întâlnite tipuri de cancer cu care se prezintă pacienţii români la Anadolu sunt cancer pulmonar, la sân, ginecologic şi urologic. Costul mediu al unui tratament de oncologie medicală (chimioterapie) la Anadolu se situează între 1.000 şi 2.700 de euro. Un tratament de radioterapie ce cuprinde 30 de şedinţe atinge în medie 11.000 de euro.

Anadolu nu a ajuns încă pe break-even, iar de la înfiinţare au fost investiţi în centru aproximativ 250 de milioane de dolari. „Se aud tot mai des discuţii despre felul în care ar trebui să fie condus un spital - pentru profit sau nu. Focusul principal ar trebui să fie pacientul şi transparenţa, iar eu nu cred că este moral să ne uităm mereu la bani. Am văzut asta în 40 de ani şi nu cred că serveşte pacientul. Sigur că orice spital are costuri şi toată lumea vrea să se trateze cât mai bine fără să plătească, dar trebuie să ţinem cont că şi spitalele nonprofit trebuie să se finanţeze. Însă o fac mult mai transparent şi fără presiune din partea acţionarilor", susţine Robert G. Kiely.