Comerciantii din Romania spun ca printre cele mai mari piete exportatoare din Europa se afla Olanda si Norvegia. In Norvegia, spre exemplu, exista aproximativ 10.000 de nave de pescuit, dintre care 1.000 sunt in functiune pe tot timpul anului. In plus, circa 800 de nave sunt angajate in acvacultura – pescuitul de captura si primirea si procesarea pestelui salbatic. Mai departe de Europa, comenzile comerciantilor de fructe de mare sunt satisfacute de produse din Asia, un furnizor la fel de important. In timp ce Vietnam sau Bangladesh sunt printre cei mai mari producatori de creveti, Japonia este prima tara din lume la pescuit. In afara de creveti, japonezii exporta stridiile cu perle, macrou si ton.

Revenind la pretul fructelor de mare, distribuitorii romani trebuie sa ia in calcul pe langa costul propriu-zis al fructelor de mare si costurile cu transportul, care cresc pe masura ce mijlocul ales asigura o ruta mai rapida. In mod evident, cel mai rapid si mai scump este avionul, unde fiecare kilogram de incarcatura este taxat cu trei euro. Si cum, in medie, un avion transporta 100-200 kg. de fructe de mare, un calcul simplu arata ca, saptamanal, furnizorii care primesc marfa cu avionul trebuie sa plateasca pentru drum intre 300 si 500 de euro. Mult mai mici sunt tarifele pentru transportul cu camionul – 0,45 euro pentru fiecare kilogram - iar capacitatea este si mult mai mare, de aproximativ 20 de tone.

In general, la aceasta solutie se recurge pentru marfa destinata super si hipermarketurilor, unde se cer costuri mai mici, marfa in cantitate mai mare si care nu trebuie sa ajunga in tara intr-un timp foarte scurt. Faptul ca in fiecare saptamana distribuitorii aduc in tara zeci de tone de peste si fructe de mare este un indiciu cat se poate de clar ca avem de-a face cu o piata destul de stabila, in care cererea este din ce in ce mai mare in ciuda preturilor ridicate. Pentru firmele distribuitoare, aceasta afacere inseamna marje de profit intre 10 si 30%, chiar daca anul acesta au avut loc scaderi ale afacerilor. “Ne-au afectat foarte mult inflexiunile cursului valutar, pentru ca toate produsele sunt cumparate in euro si vandute in lei, dar au si scazut vanzarile cantitativ si clientii au inceput sa inlocuiasca produsele premium cu altele mai ieftine”, spune Adriana Radianu.

Totusi, firma pe care o conduce poate fi considerata un caz fericit, in conditiile in care are clienti precum hotelurile Hilton, Marriott, Howard Johnson, Pullman, Novotel, Radisson, Clubul Diplomatic sau restaurantele haute cuisine Casa Vernescu si Heritage. Din lista saptamanala de cumparaturi nu lipsesc niciodata somonul, crud sau afumat, crevetii, caracatita, calamarul, sepia, codul, tonul sau scoicile Saint Jacques. Multe din aceste produse le regasim si pe rafturile din supermarketuri, insa nu proaspete si in niciun caz la acelasi pret cu cele care sunt aduse in restaurante. “Ce gasim in magazine sunt produse de masa. Chiar daca vedem icre negre pe rafturi, nu sunt neaparat din categoria premium. Daca ar fi sa aducem in retail ce aducem si in restaurante, ar fi mult prea scumpe pentru cumparatorul obisnuit”, crede Radianu.