În ultimii zece ani, cele mai mari creşteri anuale ale creditului privat au avut loc în 2006 (54,5%) şi 2007 (60,4%), în timp ce din 2009 până în 2012 creşterile au fost cuprinse între un minim de 0,9% în 2009 şi un maxim de 6,6% în 2011. Anul trecut însă, în premieră pentru ultimii zece ani, creditarea a intrat în teritoriu negativ (-3,3%): cifra poate reprezenta fie punctul cel mai de jos al activităţii de creditare din anii de după criză, astfel încât din 2014 să înceapă redresarea, fie doar începutul unei perioade mai lungi de recul. Mai clar, se pune problema dacă mult dorita reluare a creditării poate avea loc strict pe baza noului avânt al împrumuturilor de consum şi pentru locuinţe, în condiţiile în care în continuare companiile nu-şi mai permit, din cauza situaţiei lor financiare dificile, sau nu mai au motivaţie, din cauza perspectivelor incerte ale economiei, să contracteze împrumuturi noi. Iar aici trebuie reamintită remarca repetată de bancheri în ultimii ani: redresarea creditării vine abia după ce perspectiva economiei se ameliorează, nu înainte, tocmai fiindcă standardele de creditare sunt acum altele decât înainte de criză.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, a dat asigurări, la conferinţa de presă de săptămâna trecută, că dobânzile la credite sunt în scădere şi vor scădea în continuare, ceea ce va stimula creşterea cererii de credite, însă la capitolul reuşite a menţionat numai că "începe să se mişte" activitatea de vânzare-cumpărare a imobilelor, ceea ce indică o revenire a creditelor ipotecare, stimulate oricum şi până acum de programul Prima Casă. În schimb, numărul rapoartelor de la Centrala Riscului de Credit pentru împrumuturile solicitate mai mari de 20.000 de lei, o măsură a cererii de finanţare bancară din partea companiilor, s-a redus în iulie cu 7% faţă de aceeaşi lună din 2013, ajungând la 96.000. Iar pe parcursul anului curent, creditul privat pe ansamblu a scăzut în fiecare lună faţă de aceeaşi lună din 2013, cu ponderi între 0,8% (aprilie) şi 3,9% (iunie), luna iulie consemnând o nouă scădere, cu 3,4%.

Şi ca şi când asta n-ar fi de ajuns, cazul procesului câştigat de un client al Volksbank care a obţinut, în premieră, transformarea unui credit din franci elveţieni în lei la cursul de schimb de la data acordării împrumutului a neliniştit deja băncile. Radu Gheţea a avertizat că astfel de sentinţe "nu ajută deloc la redresarea creditării", iar Vlad Muscalu, economist-şef ING Bank România, a comentat contra posibilităţii ca astfel de sentinţe să furnizeze baza pentru o schimbare legislativă, afirmând că "este dificil să ne imaginăm o asemenea schimbare de reguli, însa în contextul alegerilor prezidenţiale ce se apropie şi al unor iniţiative legislative recente, al modificărilor de reguli din sectorul energiei verzi şi al impactului potenţial imens (dacă acest tratament s-ar extinde la creditele în euro), considerăm că acest eveniment merită o monitorizare atentă".