Valentin Iordache este unul dintre cei 33 de tineri antreprenori din Arges si printre primii zece din tara care si-au inmatriculat un SRL-D pana la sfarsitul lunii martie. "Pe mine nu prea m-ar interesa partea de finantare. Dureaza mult si nu merita, mai ales acum ca piata este moarta", spune tanarul care marturiseste ca scopul sau a fost sa transfere afacerea de familie cu geamuri termopane de pe numele fratelui sau pentru a beneficia de scutirea de taxe pentru angajati. "Deocamdata nu am cum sa asigur aportul personal, iar la credit nici nu ma gandesc. In curand termin de platit creditul afacerii cu termopane luat in urma cu cinci ani si nu vreau sa mai vad rate pentru o perioada." Valentin recunoaste insa ca in familie se discuta posibilitatea pentru o noua afacere, "o spalatorie auto sau o vulcanizare", insa "pentru asta iti trebuie 50.000 de euro", iar banii de la guvern nu ar ajunge.

Alti trei tineri antreprenori aflati pe lista primilor zece entuziasti care si-au infiintat noile firme au spus ca renunta fie din cauza fondurilor insuficiente, fie din cauza ritmului lent al programului.

Exista insa si optimisti. Ionita Petre, un economist din Arges, spune ca a depus impreuna cu sotia sa un proiect de prelucrare a datelor contabile, pentru care a cerut o finantare guvernamentala de 8.500 de euro.

In ceea ce priveste domeniile de activitate alese de firmele inscrise, cele mai multe solicitari trimit la segmente care seamana mai degraba cu initiativele de afaceri ale anilor '90: intretinerea si repararea autovehiculelor, fabricarea painii si a produselor de patiserie, restaurante, constructii si comert cu alimente. Aceste cinci domenii din totalul de aproape 250 alese de antreprenori au atras un sfert din initiativele de afaceri. Drumul de la ateliere de vulcanizare si brutarii la afaceri inovatoare care sa concureze chiar si pe plan european pare sa traverseze inca etapa micilor zvacniri antreprenoriale, in parte din lipsa capitalului suficient si a procedurilor mai rapide, dar si pentru ca, cel putin statistic, antreprenorul roman pare mai atras de directiile traditionale de afaceri. In tabara cealalta, afacerile noi se hranesc cu optimism. Neculai Pantelimon, bacauanul care vrea sa atraga antreprenorii romani pe un portal dedicat de socializare si promovare, crede ca cei 13.000 de euro pe care-i va pune langa fondurile de 10.000 de euro de la Guvern ii vor aduce in primul an de functionare o cifra de afaceri de circa 60.000 de euro. Pentru el, "diferenta dintre reusita si esec in cele mai multe cazuri este data de perseverenta pe care o afisam".