Cifrele studiului arată însă că volumele cumpărate au crescut cu 4% şi reapare fenomenul numit de GfK uptrading, adică migrarea spre segmente superioare de preţ în cadrul aceleiaşi categorii. În plus, faţă de anii anteriori, consumatorii merg mai rar la cumpărături, dar cheltuie ceva mai mult de fiecare dată. Raluca Răschip, consumer goods and retail director în cadrul GfK România, argumentează că scăderea frecvenţei de cumpărare şi faptul că românii şi-au permis să pună în coş şi produse mai scumpe ne arată o oarecare relaxare a acestora la cumpărături. „Ei nu se mai ţin aşa de strict de lista de cumpărături cum o făceau înainte şi, chiar dacă sunt în continuare în căutarea unor oferte bune de preţ, tendinţa de a cumpăra cât mai ieftin pare să se mai fi diminuat.“ Mâncarea, incluzând alimentele proaspete şi pe cele cu un termen mai lung de valabilitate, reprezintă două treimi din valoarea coşului anual de cumpărături. Ce a influenţat cel mai mult creşterea consumului casnic a fost valoarea mai mare cheltuită pe băuturi (+6), produsele de îngrijire personală (+6) şi produsele pentru îngrijirea casei (+8). Studiul precizează că uptradingul este specific doar în magazinele din reţelele moderne, iar în cazul comerţului tradiţional cifrele arată o tendinţă diferită.

Un corespondent al fenomenului de uptrading este vizibil şi în preferinţele manifestate în magazine. Antoneta Galeş, director de comunicare şi dezvoltare organizaţională în cadrul Selgros Cash & Carry Romania, spune că în cadrul magazinelor din reţea „promovăm mereu produse noi din segmente superioare“. Interesul cumpărătorilor pentru segmente superioare de preţ este clar, ca urmare comerciantul sporeşte numărul de produse poziţionate în nivelul premium, „încurajaţi şi de confirmarea avansului vânzărilor Selgros pentru aceste produse“, explică Antoneta Galeş. Tot ea dă ca exemplu că de anul trecut comerciantul a introdus pescării în aproape toate magazinele iar interesul cumpărătorilor se îndreaptă spre peşte proaspăt, în timp ce scad volumele de vânzări pentru cel congelat. Peştele este, de fapt, şi una dintre categoriile de produse mai scumpe în comparaţie cu alte alimente, iar studiul GfK arată că fenomenul de uptradind a fost susţinut şi de creşterile înregistrate de categorii de produse mai scumpe; iar în studiu sunt enumerate peşte şi fructe de mare, fructe uscate, miere, cereale pentru mic dejun, cidru, produse speciale de îngrijire a dinţilor, a pielii şi a picioarelor.

Imaginea mai largă, dincolo de studiul care se referă la consumul casnic, indică însă o stare de optimism care îndeamnă cumpărătorii să scoată banii – sau cardul – din portofel. La începutul acestui an, Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru 2016 la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%. Oricât de bun ar fi consumul – pentru starea de spirit a oamenilor, pentru producători, distribuitori, retaileri şi stat, care încasează taxe – poate că n-ar fi rău ca alte domenii să fie principalele motoare de creştere economică.