În ce priveşte reprezentarea la Bruxelles, a doua piaţă ca mărime pentru activităţile de lobby după Statele Unite ale Americii, România pare să se situeze pe locul 17 într-un clasament al organizaţiilor de lobby, cu 90 de entităţi de orgine română reprezentate aici. „Cred că industria românească şi antreprenoriatul român sunt subreprezentate la Bruxelles. Prezenţa noastră la Bruxelles se face mai mult prin afilierea pe care organizaţiile de business naţionale (formate oricum preponderent din multinaţionale) o au la organizaţiile europene de profil şi mai puţin prin reprezentare directă. Acest lucru se vede în poziţionările slabe în general ale României pe politicile comune ale Uniunii Europene“, explică Florea.

Potrivit informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 - 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 - 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor, 0. Potrivit unui interviu anterior acordat de Dan Luca, directorul institutului EurActiv de la Bruxelles Ziarului Financiar, grupurile de interes industriale dispun în Bruxelles de aproximativ 3.000 de entităţi juridice, la mare concurenţă, din punctul de vedere al activităţii, cu cele câteva sute de organizaţii nonguvernamentale prezente şi ele în capitala Europei.

Regiunile şi marile oraşe europeane se regăsesc şi la Bruxelles – o „aglomeraţie“ de peste 400 de entităţi juridice. Luca sesizează că universităţile europene au înţeles de mulţi ani cum funcţionează sistemul şi şi-au implantat adevărate „reprezentanţe“ în capitala Europei – drept dovadă şi faptul că în clasamentele celor mai importante organizaţii româneşti reprezentate la Bruxelles prin prisma cheltuielilor de lobby se află şi două academii româneşti.

Peste 7.800 de organizaţii de lobby sunt înregistrate în Registrul de Transparenţă al Uniunii Europene – registrul lobby-ştilor de la Bruxelles - , iar mai mult de 4.800 dintre acestea vor să influenţeze deciziile politice ale Uniunii Europene pentru a deservi interesele corporaţiilor. Exxon Mobil, Shell şi Microsoft au fost companiile cu cele mai mari bugete anuale cheltuite pe lobby, fiecare având la dispoziţie câte 4,5 milioane de euro pentru lobby, potrivit unui studiu realizat de Transparency International anul trecut.

Spre comparaţie, în 2015, în SUA (Washington) erau înregistrate peste 11.500 de organizaţii de lobby, care au cheltuit împreună peste 3,2 mld. de dolari pe aceste activităţi, potrivit platformei OpenSecrets, gestionată de Center for Responsive Politics.  În topul celor mai mari organizaţii din SUA în funcţie de sumele cheltuite pe lobby în 2015 se află Camera de Comerţ a Statelor Unite (cu o sumă cheltuită 22,9 milioane de dolari), National Association of Realtors (cea mai mare organizaţie americană de comerţ, care a cheltuit circa 12 milioane de dolari pe lobby) şi American Medical Association (asociaţia medicilor, care a avut un buget de 6,8 milioane de dolari în 2015 pentru lobby).