Găsirea angajaţilor familiarizaţi cu acest concept a reprezentat o dificultate la început şi pentru Cristian Filip, proprietarul restaurantului Barca. „Pentru o felie de tort sau o felie de pâine pregătite în stil raw vegan se munceşte aproximativ 24 de ore. Atunci când am pornit la drum, primul nostru bucătar ne întreba: De ce nu introducem şi noi fripturi, ca celelalte restaurante din Bucureşti?“ Dacă din cele aproximativ 1.000 de restaurante din Bucureşti majoritatea sunt axate pe bucătăria italienească, românească sau mediteraneană, Filip este încrezător în conceptul „care îl învaţă pe om cum să mănânce 100% sănătos“.

De profesie marinar, el a fost printre primii iniţiatori ai curentului raw vegan din Bucureşti, odată cu deschiderea restaurantului în 2011. Barca – numele restaurantului său cu hrană vie – simbolizează salvarea de la moarte, dar şi faptul că cei adunaţi în ea trebuie să fie uniţi pentru a reuşi să se salveze. Numele vine şi ca o consecinţă a celor şapte ani petrecuţi pe mare de către marinar. În 1993, s-a orientat spre propria afacere, ca mulţi alţi români în perioada de după Revoluţie. A început cu comerţul de produse alimentare, activitate care nu îi aducea foarte multe satisfacţii şi care l-a determinat ca după trei ani să se orienteze spre un alt domeniu, piaţa aproape inexistentă a brokerajului de asigurări.

A pornit la drum alături de un prieten cu care a construit o firmă de brokeraj de asigurări, iar în 2000 şi-a dezvoltat propriul business în domeniu. Firma sa de brokeraj, Filas Brokers, a ajuns să intermedieze în cel mai bun an prime brute subscrise în valoare de 1,6 milioane de euro. Firma cu zece angajaţi activează şi astăzi pe piaţa brokerajului de asigurări, iar Filip este în continuare acţionarul majoritar. Ideea deschiderii unui restaurant raw vegan în Bucureşti i-a venit după ce s-a confruntat cu probleme de sănătate care l-au determinat să studieze alimentaţia sănătoasă şi reprezintă mai mult o preocupare socială, decât una axată pe profit, potrivit antreprenorului, care se susţine în continuare din afacerea de brokeraj de asigurări.

Povestea Barca a început în urma unei vizite la un restaurant cu specific raw vegan din Timişoara, care l-a convins că un astfel de restaurant în Capitală este o idee bună. „Eu nu stau prea mult pe gânduri, pentru că aş risca să nu se mai întâmple nimic. Am deschis restaurantul într-o perioadă în care a fost destul de dificil, lumea nu era familiarizată cu acest trend“, spune Filip. Îşi aminteşte că la început le-a spus angajaţilor săi că bucătăria este deschisă, dar le-a impus să mănânce doar preparatele gătite în restaurant. Marius, unul dintre primii săi angajaţi, a ajuns astfel nu doar să consume alimentele vii, dar să şi inventeze reţete: „Avem un cappuccino făcut de el, făcut din produse de care peste 90% din populaţia ţării nu a auzit, meschite de exemplu“.

Printre alte produse din meniul Barca se numără „ciorba de burtă“ sau de ghimbir cu alge marine (12 lei), sote-ul din conopidă cu smântână din caju (15 lei), drobul din ciuperci (18 lei), tarta cu mere (14 lei) sau budinca Psyllium (14 lei). Cristian Filip este un afacerist atipic şi evită calculele, dar crede că a investit până acum circa 100.000 de euro în restaurant. Tendinţa oamenilor de a mânca raw vegan ţine de cultura fiecăruia, de informaţiile primite şi de atenţia din ce în ce mai mare la alimentaţie din cauza bolilor tot mai accentuate, crede antreprenorul.  El răspândeşte această opinie şi în cadrul seminariilor şi cursurilor pe tema nutriţiei pe care le-a organizat în cadrul Barca. „În ultimii doi ani, în România s-au dublat cazurile de cancer, iar acest lucru generează o senzaţie de tristeţe, neîmpăcare la nivel de ţară“, explică Filip, convins că alimentaţia este un factor care a condus la starea de nemulţumire generală din ţară.

În prezent, numărul afacerilor din zona raw vegan pot fi numărate pe degete: în Capitală, alături de Barca, RawCoco şi Ostraw Vegan se află şi restaurantele Biofresh, Rawdia, Omra, dar şi câteva servicii de catering precum Rawelian Food, Dulce Bun Sănătos, Veganzza. Toate au afaceri cumulate de mai puţin de 3 milioane de euro, în timp ce la celălalt pol se află alimentaţia tip fast food, cu afaceri estimate la circa 500 de milioane de euro anual.