„Uitându-mă în urmă la cariera mea, cred că cea mai bună decizie pe care am luat-o a fost să aduc franciza Nordsee în România. Au fost momente când m-am gândit să renunţ la unul dintre cele două joburi - Nordsee sau Orion XXI -, însă am decis să merg mai departe.„ Antreprenoarea afirmă că în fiecare zi de la 9 la 18 este analist, iar seara şi în weekend se uită peste cifrele propriului business şi merge în restaurante. „Visul meu este ca peste cinci ani să avem deja deschis şi un restaurant în centrul vechi, un local diferit de cele de până acum, cu o suprafaţă mai mare şi care să meargă mai mult către segmentul de lux.„ Lanţul german are deja acest model implementat în cele mai importante pieţe - Germania şi Austria.

În România sub brandul Nordsee sunt deschise patru localuri, toate în centre comerciale din Capitală - Băneasa Shopping City (2), AFI Palace Cotroceni şi Bucureşti Mall. „Am încercat şi am deschis un restaurant într-o clădire de birouri - America House -, însă nu a funcţionat şi am fost nevoiţi să îl închidem şi să mutăm utilajele şi mobilierul în Vitan, unde a fost deschisă o unitate în 2011.„ Liliana Farmache spune că, deşi Piaţa Victoriei şi împrejurimile găzduiesc circa 20.000 de corporatişti, cu venituri peste medie, aceştia nu au reuşit să menţină în zonă localul Nordsee. „Funcţiona bine doar la prânz.

Am încercat să diversificăm portofoliul, să aducem cafea, prăjituri, însă nimic nu a mers. Pierdeam 10.000-15.000 de euro pe lună.„ Această închi-dere a fost cea mai dificilă decizie pentru Liliana Farmache, ea afirmând că acest local a fost unul de suflet. Mai mult, era sigură că va funcţiona, şi nici astăzi nu poate să explice care au fost motivele pentru care nu a mers.

Piaţa Victoriei s-a conturat în ultimii ani ca un pol de restaurante şi cafenele după ce

în zonă s-au aşezat atât lanţuri internaţionale precum McDonald’s, Starbucks şi Subway, cât şi afaceri antreprenoriale precum restaurantul cu specific spaniol La Rambla. Cu o cifră de afaceri totală cuprinsă între 7 şi 10 mil. euro anual, cele aproape 20 de localuri încearcă să-i atragă zilnic atât pe cei aproape 20.000 de corporatişti care lucrează în birourile din Piaţa Victoriei, cât şi pe trecătorii care au treabă în zonă. Au fost însă şi localuri precum Nordsee şi City Grill care nu au funcţionat, în special pentru că zona are potenţial doar în timpul zilei şi în special la prânz.

Darcom Sea Food, care operează restaurantele Nordsee, a pierdut 200.000 de euro ca urmare a închiderii din Victoriei, bani investiţi în instalaţii, amenajări şi alte dotări care nu au putut fi mutate în Bucureşti Mall. Un local Nordsee costă în medie 400-500 de mii de euro, iar banii pentru investiţiile de până acum au provenit atât din fonduri proprii, cât şi din credite bancare. „În ultima perioadă am funcţionat mai mult pe banii noştri pentru că este dificil de lucrat cu băncile.„

Ultima investiţie masivă - în deschiderea unui nou local - a fost realizată în 2011 în Bucureşti Mall, iar procesul de expansiune ar putea fi reluat abia în 2015. Antreprenoarea spune că s-a gândit atât să meargă în centrul istoric al Capitalei, cât şi în marile oraşe din ţară. „Mi-a fost însă teamă să ies din Bucureşti. Am avut cereri şi în Constanţa, însă nu cred că va merge un restaurant de gen la malul mării.„ În contextul în care grupul va deschide un centru logistic în Austria, Liliana Farmache spune că ar lua în considerare deschiderea unui local în Cluj sau Timişoara.Nordsee a preferat să rămână doar în Capitală - la fel ca multe alte branduri din domeniu - deoarece aici salariul mediu este cu 20-30% peste nivelul naţional, iar rata şomajului este mai mică.

Compania se adresează persoanelor cu venituri peste medie, iar valoarea bonului mediu este de 38 de lei fără TVA. „De-a lungul anilor numărul de clienţi a crescut, în timp ce bonul mediu a rămas relativ constant.„ Liliana Farmache îşi aminteşte că în 2008, când a deschis primul local, erau deja clienţi care cunoşteau brandul datorită călătoriilor în afara ţării. Din oferta Nordsee românii preferă fileul de somon şi creveţii. Peştele, fructele de mare şi sosurile sunt aduse de două ori pe lună din Germania, iar salatele şi băuturile provin de la furnizori locali, autorizaţi de grup.

„Avem şi clienţi, în special în Băneasa, care vin şi cumpără coadă de langustă, cel mai scump produs din oferta noastră, care costă 92 de lei.„ De altfel, cele două restaurante din Băneasa Shopping City sunt cele mai bune localuri ale companiei din punctul de vedere al vânzărilor, datorită unui bon mediu mai mare decât în celelalte două malluri. În Cotroceni, bonul mai mic (cel mai mic din România pentru Nordsee) este compensat de un număr mai mare de clienţi.

„Criza ne-a afectat în special profitul. Mai mult, chiriile nu au scăzut deloc faţă de anii de boom, ajungând să reprezinte chiar 20% din cifra de afaceri a unora dintre localuri.„ Cifra de afaceri a crescut până în 2012, iar anul trecut a rămas la un nivel similar celui din 2012, de 15,6 mil. lei (fără TVA). Pentru acest an compania şi-a bugetat o creştere de 10% ca urmare a revenirii consumului, care a bătut pasul pe loc în 2013 şi a scăzut cumulat cu peste 15% în perioada 2009-2013.